Am deschis încet ochii spre tavanul unei camere de spital.
Nu ma mai doare capul deloc.
Ciudat.De obicei urme vagi de durere încă se faceau resimțite
Dar apoi mi-am întors privirea pe o parte si am vazut ca acul unei pungi cu morfină este înfipt în bratul meu
Stiam eu ca e prea frumos sa fie adevarat.Sa nu mai simt dureri după ce criza s-a terminat?
Am pufnit
Prea multe pretenții.
M-am ridicat încet si m-an examinat.
Cum nu am nici o rana care sa necesite operatie sau o boală curabila,am fost lăsat în hainele mele.Asta-i bine.Nu vreau sa ma trezesc ca ma întorc cu spatele si cineva ii vede fundul.
Mi-am amintit fata îngrijorată a tatei când m-am prăbușit
Am închis strâns ochii masandu-mi fața
Nu pot sa cred.Nu vreau sa cred.
De ce si-ar face griji pentru mine?
Nu isi face.mi-am zis repede sxuturand din cap
E doar un instinct.
E medic.Trebuie sa isi facă griji când un pacient-
Dar tu nu esti pacient.mi-a suflat constiinta mea
-Ei bine acum sunt!
Tot aia e.am zis cu voce tare
O asistenta a intrat în camera mea si se uita la mine ca la felul 7
Părea tânăra.Cu maxim 5 ani mai mare ca mine
Dar fata ii era brazdata de riduri iar la ochi avea incretituri de la zâmbit.
Purta uniforma specifică si părul negru, prins intr-o coadă la ceafă
Pod vedea ca are multe fire albe si pungi sub ochi.
-Te simti bine?m-a intrebat preocupată
Presupun ca nu un semn prea bun ca cineva care a leșinat din cauza durerii de cap sa vorbească singur.
-Da.Da sunt bine.am răspuns
Pot sa plec?
-Tu esti Deklen...nu?a intrebat precauta
Am peivit-o întrebător
-Da,un sunt.Ma cunosti?
-Seful te cunoaste.Este cel care s-a ocupat de tine la chimio terapie.
Îmi pare rău.
-Nu are de ce.am zis încercând sa nu ma enervez
Fata asta nu ma cunoaste si ii pare sincer rău pentru mine
Nu vrea sa îmi facă rău.
-Dar esti atât de tânăr.a spus cu vocea tremurandu-i se lacrimi
Cum poate sa nu îmi para rău.
Aveai toata viața inainte.
Trebuia sa o spun.Nu mai puteam
Fi calm.Ea nu vrea sa iti facă rau.
-Cum te cheamă?
Ea si-a miscat buza apoi a vorbit
-Marta.
-Ei bine Marta,sunt obisnuit cu gândul ca mai am putin de trait.
Ma tem de moarte,ca oricine, dar nu are nici un fost sa stau si sa plâng acum.
Nu am regrete pe care sa le las in urmă
-Eu am multe.a murmurat
A crezut ca nu am auzit-o zi o sa o las asa.
Nu vreau sa o fortez sa îmi spună povestea vieții ei daca nu vrea.
Mi-a smuls acul din brat si a plecat fara ca măcar sa îmi spuna daca pot pleca
O inteleg.Nu multa lume vrea sa vadă un canceros.Chiar daca nu arată ca unul.
M-am ridicat si m-am dus in camera Melissei.
Mama statea pe un scaun cu Amanda langa ea
Amândouă erau aplecate peste o carte cu povesti si coperte cartonate.
Sunt putin mirat ca fetiță stie sa citească, dar daca stie sa cânte la pian,sigur stie si sa citească
Amândouă si-au ridicat capul când m-au vazut si au sărit în picioare
Amanda m-a strans in brate
-Esti bine?a miorlait
-Da, sunt bine acum.
Am desprins-o usor,privind-o pe mama
-Te-ai întâlnit cu el.a zis cu regret
Îmi pare rău.
Si-a plecat capul,precum un copil vinovat iar eu am strans-o în brațe, promitandu-i ca sunt bine si ca totul va fi bine.
Desi stiu ca nu va fi, ea nu trebuie sa stie.
După ce s-a desprins de mine a luat-o pe Amanda de mână zicând ca se duce pana în sala de mese sa ia ceva de mâncare.
Stiu ca se fapt vrea doar sa îmi lase timp cu Melissa.
Am vazut pe scaun cartea pe care i-o citea Amandei.O carte cu Mica Prințesă.
Am zâmbit.Obisnuia sa îmi placa
când aveam 6 ani.
M-am asezat picior peste picior si am început sa-i citesc Melissei
-Micuța prințesa s-a trezit gata pentru o noua zi de explorare
A iesit în grădina si a descoperit...
Au trecut 3 zile de când stau cu Melissa
Tatăl ei e oficial dat dispărut.
Casa este supravegheată si la fel si spitalul dar nu e nici urma de el.
Parcă l-ar fi înghițit pământul. Cumva, sper ca asta s-a intamplat.
Stau pe scaun,încercând sa nu adorm si cu Amanda dormind cu capul în poala mea.
Mama sta pe un alt scaun si ma îndeamnă intr-una sa dorm putin.
Intr-un final cedez si ochii mi se închid
Îmi doresc sa nu o fi facut.
În vis sunt iar în casa Melissei.
Dar de data asta nu mai sunt in dulap.Sunt in holul de la intrare.
Holul cu pereții crapati dati cu var galben si un parchet spalacit pe jos.
Ea este ghemuita pe jos la picioarele unui barbat intre 40 si 43 de ani,cu pielea rosie de pa bautura si barba roșcată
Dar în rest seamănă dureros de mult cu Amanda.
Poarta haine murdare si tipa la Melissa in timp ce o loveste cu piciorul sau cu pumnul.
Îmi strang pumnii.Vreau sa ii trag una in falca, sa il iau de pe ea apoi sa ii rup fiecare osisor nenorocit din corpul lui scarbos de betivan
Dar nu pot face asta.Îmi dau seama pentru ca alerg spre el sa il lovesc si pur si simplu trec prin el.Ca o stafie.
Simt fiecare lovitură pe care o încasează Melissa.În cap, în burta si in coaste
E atât de dureros încât abea mai pot sta în picioare,cât scancesc ca un copil.
Dar ea nici măcar nu plânge.
Nu încearcă sa se opună si nici nu cere îndurare.
Se poartă de parca merita asta.
La dracu nu merita!
Ea nu merita asa ceva.Nici o femeie nu ar trebui tratată asa.
Dar nu pot face nimic,decat sa privesc,si sa ma rog sa termine în curând
Dar nu se termina deloc curand.
Srau pe vine, privind scena si incurajand-o încet pe Melissa, desi stiu ca nu ma poate auzi.
O numeste în atât de multe feluri încât le pierd sirul.Unele sunt cuvinte în alta limbă.Cred ca rusă sau poloneză
Dar un cuvant il zice atât de des.
Curvo
este singurul lucru care ea nu e si nu va fi niciodată
Dar după un timp de calmează,se opreste din injurat si lovit si se întoarce cu spatele la ea.
Îmi țin respiratia,asteptând ca el sa plece,sa o lase în pace.dar nu face asta
În schimb isi ia având si se răsucește pe călcâi , lovind-o cu botul de metal al cizmei in burta.
Din cauza loviturii, Melissa este întoarsă pe spate cu genunchii ridicati
Doua secunde nu poate nici sa respire de durere,apoi scoate un hohot chinuit care îmi rupe sufletul.
Fantomele nu pot atinge lucruri.
Altfel l-as lovi si eu tot atât de tare pe tipu asta.Dar undeva mult mai jos.
După asta bulboroseste un "stricată" si pleaca,tratînd usa după el
Ca la un semnal, Amanda sare din camera surorii sale si aleargă spre ea,de parca asteptase asta toată viața
Îngenunchează langa Melissa si o mangaie usor pe obraz intr-o încercare de a-i uzura durerea
În timp ce gafaie,disperată după un aer care probabil nu ii ajunge nici pe jumatate in plămâni, schițează un zâmbet larg si isi mângâie sora pe cap
Nu pot sa nu observ mâna pe care si-a ține inclestata pe abdomen. Cred ca o doare foarte rău.
După minute bune de zăcut pe spate,se ridică,ajundu-se de perete cu o mână si cu cealalta tinandu-se de burta
Amanda o intreaba daca e bine si ea da din cap,încercând sa respire normal in ciuda durerii.
Dar nu poate nici măcar sa stea dreaptă
Merge incovoiata spre camera ei, tinand-o pe Ami de mana iar eu le urmez
Fetița o ajuta sa se întindă în pat si o inveleste cu o pătură
-Nu arăți deloc bine.a zis preocupată
Vrei sa il sun pe Dekky?
Ea a clatinat energic din cap cu fața schimonosita de durere.
-Sunt bine.a zis zâmbind tremurător
Am nevoie doar sa ma odihnesc
Te culci singura azi?
Ami a dat din cap si a sarutat-o pe frunte de noapte buna
Evident ca după nu s-a dus sa se culce.Probabil s-a tot perpelit prin casa pana s-a hotărât sa ma sune
Eu acum încă o privesc pe Melissa.
Geme si icneste de durere,întorcându-se pe toate părțile stand atât de ghemuita încât abea ii mai vad capul.
La un moment dat de întoarce spre mine si parca mă priveste în ochi si cere ajutor
Doamne Melissa,daca as putea crede-ma ca as face orice sa nu treci prin asta.
Pentru ca eu stiu ce are.E copilul
Moare.Iar ea probabil crede ca doar de la lovituri este.
Isi mângâie încet burta,probabil sa calmeze durerea,si murmură ceva din buze
Măresc ochii socat, dar nu am timp nici sa gândesc ceva, căci ma trezesc.
Sunt iar langa patul Melissei.
Ea iar e inconstientă
Dar eu o privesc socat si rănit de parca tocmai mi-ar fi zis ca ma înseală cu cel mai bun prieten.
"Nu muri micutule"a zis în timp ce isi mângâia protector burta
Ea stia...
Stia si nu mi-a zis.
Ca o coincidență tragica,cât eu incerc sa procesez,ea deschide ochii
