DESTINUL

Șoc si groază...3

Ei și uite.ma căsătorit cu fata cu parul roșu precum un rac sau morcov. Cine ar fi crezut că eu mă voi căsători cu morcoveata din școală!

- Melek este timpul să ne luăm rămas bun de la ai tai și să mergem acasa, îi spun eu proaspetei soții ce era de vorbă cu Derya și doamna Eylul.

- Deja, de ce nu mai stați se plânge Derya.

- Fiindcă este destul de târziu iar mâine mergem în vacanță, în luna de miere.

- Unde îmi duci fata, întreabă curioasa doamna Eylul.

- Va fi secret!

- Și ce vei face cu ai tai și viitoarea presupusă mireasă de alătura noua întreb Emre.

- Nu știu, voi vedea, acum daca ne scuzați, noi chiar trebuie să plecam.
Melek cât și eu ne luam la revedere, își ia valizele și plecam spre casa unde eu locuiesc.

- Sper că voi avea propria camera, spune Melek când aproape ne apropiem de casa.

- Da, stai liniștită, nu am uitat de ce ne.am căsătorit, spun eu desi nu știu de ce mă încearcă un sentiment ciudat, de neplăcere atunci când am auzit că își vrea propria cameră.

Intram in casa, strada fiind mai înaltă decât curtea avem intrarea pe la etaj, apoi coboram scările unde duce către living și bucătărie, din living două uși mari de sticla duc spre curtea verde cu terasă, piscină și un balansoar. La etajul unu se afla biroul, din nou o sufragerie și două dormitoare, fiecare cu baia ei, iar la etajul doi am un dormitor, un atelier de lucru și o terasa, ies pe terasa de sus atunci când simt nevoia de liniște, și mai ales când vreau sa privesc stelele mai de aproape.

- Haide să îți prezint casa și să îți arăt dormitorul tau, îi spun rece fetei deși alta îmi e dorința.

- Ok, spune și mă urmează!

- Acesta este dormitorul tau, totul în nuanțe de alb și negru, iar acea ușa duce la baie, ai propria baie așa că poți sta liniștită, nimeni nu te va deranja. Iar apoi mergem alaturi unde îi arăt și dormitorul meu, în nuanțe de gri și alb, dar predomină griul.
După ce am terminat de arătat cam toate camerele o duc pe terasa de sus unde se afla de jur împrejur gard viu, pe podea de aflau două canapele și o măsuță, iar de te uitai in sus vedeai cerul înstelat.

- Wow, mereu mi.am dorit să văd cerul așa de aproape, ai și un telescop!!!

- Da, ador sa privesc stele de aproape spun eu mândru și bucuros înăuntru meu fiindcă și ea iubește ce iubesc eu, ah Serdar, ah, nu te îndrăgosti aiura, fata nu te va iubi și va pleca într-o zi.

- Cred că o sa mai rămân aici cinci minute îmi spune ea privind stelele, as fi vrut să rămân și eu cu ea dar nu o fac ci îmi iau noapte buna și plec.

Nu pot sa nu mă gândesc la ea, abia dacă pot adormi, cum să nu îți placă, e atât de frumoasă, și zâmbetul ei, ador zâmbetul acela. Ce e cu tine Serdar, ce? Te îndrăgostești fraiere, îmi spune conștiința și chiar rău...

Nu îmi vine să cred cat de frumos poate fi aici, niciodată nu m.am gândit la o casa cu terasă pe acoperiș. E superb aici, și ce frumos ar fi fost daca și el ar fi rămas aici, ce romantic...stai, nu, ce mi se întâmplă, ce e cu mine? Te îndrăgostești că o nebună îmi spune conștiința.

- Nu, eu nu mă pot îndrăgosti, el nu mă va iubi,cum va scăpa de acea Dilek mă va părăsi, îmi spun eu cu voce tare. Eh, ia uite Melek, ia uite, ai inceput să vorbești și de una singura, bravo și plec speriată de mine ce pot sa fac in ultimul timp către dormitor. Trebuie să mă odihnesc, nu știu de ce dar mâine presimt că mă așteaptă o zi foarte grea.

Dimineața

Soarele își face prezența prin cameră și chiar în ochii mei, ah, să îmi aducă cineva aminte să trag data viitoare draperiile, și nu numai soarele își face apariția ci și niște ciocăneli și sunete la ușa de la intrare. Îmi iau halatul din satin pe mine și mă duc către ușă, deschid și imediat intra o fameie blondă mai in vârstă și una tânără roșcată dar nu roșcatul meu natural ci unul foarte închis, vopsit cu sprâncene negre foarte subțiri.

- Tu cine ești și ce cauți în casa fiului meu întreabă femeia blondă.

- Aaaa, dumneavoastră presupun că sunteți mama lui Serdar, încântată de cunoștință, eu sunt soția lui, Melek Sayisman, iar fețele celor două este buna de pus in rama, o uimire totala, iar Serdar nu întârzie să apară lângă mine.

- Buna mama, buna Dilek, văd că deja ați făcut cunoștință cu soția mea, Melek, spune el zâmbăreț.

- Tu îți bați jos de mine? Tu nu ești căsătorit, ce minciuni sunt astea, sunt la camera ascunsă cumva, întreabă mama lui nervoasă cu mâna stângă tinandu.se de tâmplă in timp ce ochiul stâng i de zbătea grav.

- Mama ta are ceva grav îl întreb eu speriată.

- Nu, așa pățește mereu când se enervează, spune Serdar râzând.
Nu mamă, nu ești la camera ascunsă, eu chiar sunt căsătorit, daca vrei te poți duce la starea civilă și vei afla.

- Ah, tu, te urăsc, mi.ai furat barbatul spune Dilek și de repede către Melek sa o ia de par dar eu o opresc la timp, le iau pe amândouă de mâini și le dau afară, încui ușa și îmi iau soția speriată la bucătărie, trebuie să mâncăm și mai ales sa o liniștesc, sunt sigur că ea este conștientă că nu ne va fi tocmai ușor.

- Allah! Allah! Ce rușine, ce va zice mama ta acum? Sigur mă va ura, mai ales acea Dilek, sigur nu vor sta liniștite, ah...

- Liniștește.te Melek, eu voi fi lângă tine și nimeni nu îți va face ceva, ai înțeles?

- Nu știu ce să zic Serdar, nu le vad a fi femei prea liniștite, nu cred că vor sta deoparte, poate că am greșit că ne.am căsătorit, le.am stârnit mai rău împotriva noastră, nu crezi?

- Melek, draga mea, ai încredere în mine?

- Da, dar nu vezi că....

- Atunci lăsa totul în seamă mea, iar când cineva te va întreba despre noi doi le spui că ne iubim de mult timp și punct, de restul mă voi ocupa eu, diseară după conferința de presă plecam in vacanță.

- Ce conferința?

- Vom da declarație că suntem căsătoriți de ceva vreme, vom spune că ai mei știau că nu o iubeam pe Dilek dar s.au încăpățânat cu acea căsătorie aiurea. Vom pune mai multe la punct după micul dejun, acum încearcă să te liniștești iar după vom vorbi, ok?

- Bine! Iar micul dejun se desfășoară aproape în liniște pentru că telefonul lui nu încetează să sune pe masa. Diverse numere, părinții lui și mulți alții dar nu le răspunde ci își vede de farfurie.