Maddeline -Volumul 2

Întâlnirea.

   Capitolul 1
———————Dupa 7 ani ——————

      Cine ar fi crezut că după o palmă puternică primită de la viață urmează alta? Vă spun eu , nimeni. Am ajuns cufundat într-un întuneric infinit. Am primit mii de cuțite în inimă încât acum , ceea ce bate în interiorul meu e un organ negru , care nu știu cum mă mai ține în viață. Am pierdut persoane dragi , am vazut și imposibilul , am simțit și incredibilul. Rând pe rând , persoane vitale pentru mine au dispărut , începând cu Rebeca , și până la familia mea toți s-au stins.

    Rebeca... un zâmbet amar mi s-a așezat pe chip amintindu-mi de fata ce a însemnat mai mult decât viața pentru mine. Nici măcar nu am mers la înmormântarea ei , de fapt , după telefonul Lizei , toată familia ei a dispărut. Dupa 6 luni am pierdut singurele persoane importante ce mi-au mai rămas într-un incendiu pornit de la o scurgere de gaz. Mă simt vinovat că în timp ce ei ardeau în casă trăindu-și ultimele momente din viață ,  eu eram afară și mă distram.

    După ce mi-am luat cu greu rămas bun de la cele 4 trupuri neînsuflețite , m-am închis în mine și am ajuns monstrul ce sunt acum cu inima neagră , în întregime prins într-o groapă în care cine intră nu mai are nici o șansă de scăpare. Totul e negru în jurul meu , înconjurat de alcool și droguri , asta e viața pe care o trăiesc acum.

Rămas singur pe lume îmi pierd majoritatea nopților prin cluburi și deseori camerele micuțe pentru distracție. Ca în fiecare seara , hainele negre îmi completează ținuta. Pungile negre de sub ochi mă anunță că lipsa de somn își face simțită prezența dar nu-mi pasă , vreau puțină distracție în noaptea asta.

Clubul de pe plajă se umple încet , încet iar eu încep să îmi aleg prada. Veșnicul meu loc la barul luminat e acum ocupat de o domnișoară blondă , subțirică , o pradă excelentă.

Întaintez până în spatele ei și îmi strecor o mână pe talia ei în timp ce buzele mele pornesc un dans lent pe gâtul ei. Mirosul blondei mă ademenește la gânduri necurate și îi șoptesc pe un ton senzual mușcând-o de lobul urechii:

-Ăsta e locul meu păpușă. Se desprinde din capcana brațelor mele și în momentul în care e complet întoarsă către mine simt cum picioarele mele vor ceda de la o clipă la alta.

-Rebeca.
-Ethan. După tonul voci sale încep să cred că pe mine mă aștepta.
-Dar- cum- trăiești? Cuvinetele refuză să îmi părăsească coerent gura iar inima mea se zbate mai vie ca niciodată. Rebeca trăiește , și la naiba e frumoasă , e mult mai frumoasă decât acum 7 ani.
-Da iubitule , trăiesc și acum sunt aici cu tine. Mă sărută scurt pe buze și un fior îmi străbate corpul când mă prinde cu mâna ei micuță și mă trage spre ieșire.

-Hai s- , dar nu mai apucă să spună nimic buzele ei fiind astupate de ale mele într-un sărut plin de sentimente. Mâinile mele continuă să îi exploreze trupul în timp ce picioarele se deplasează fără noimă pe nisip până când blonda se împiedică în Dumnezeu știe ce și aterizăm amândoi pe nisipul umed.

Mă răstogolesc astfel încât ea să ajungă sub mine și buzele mele îi atacă din nou gâtul mușcând apoi lingând zona afectată. Îi strâng părul în pumn în timp ce mâna mea alunecă în jos spre sexul ei umed trasând cerculețe chinuitor de lente cu degetul provocându-i un geamăt. Mâinile ei sunt acum în părul meu trăgându-l și strângându-l provocându-mi senzații de nedescris. Scap repede de rochia ei neagră lăsând la iveală lenjeria de asemenea neagră la fel făcând și eu cu hainele mele. Dar printr-o mișcare bruscă și bine calculată , Rebeca ajunge deasupra rupând tricoul negru de pe mine.

-Scuze , dar îmi place să domin. Mârâie trasând cu unghiile conturul mușchilor de pe piept.

Mă întorc astfel încât iar să fie sub mine.

-Și mie blondo. Mârâie nemulțumită sub mine si ne învârtim prin nisip până ajungem la apa rece în momentul în care ne contopim într-un singur corp explodând amândoi într-un ocean de plăcere.

Ne-am prăbușit amândoi istoviți pe nisipul umed , privind stelele. Voiam să o trag în brațele mele , dar s-a ferit. M-am încruntat și am ridicat suspicios o sprânceană în semn de ,,Ce-a fost asta?"

-Sunt logodită , Ethan. A rostit căutându-și hainele aruncate cât-colo pe plaja pustie. Peste 3 zile mă căsătoresc. A completat continuând să se îmbrace , în timp ceîși mai dădea cu mâna prin părul răvășit din când în când.
-Atunci de ce...? Am lăsat fraza neterminată , nemaiputând să formez coerent vre-un enunț.
-Voiam să mă asigur că nu mai simt nimic pentru tine înainte de a mă căsători. Răceala din vocea ei m-a pătruns până la gaura unde trebuia să se afle inima , eu ridicându-ma automat.
-Deci asta a fost? Ți-ai bătut joc de mine ? M-am răstit la ea , fata închizând ochii preț de câteva secunde ținându-și lacrimile în frâu.
-Îmi pare rău Ethan , trebuia să știu. Glasul ei devenea din ce în ce mai slab și tremurând iar din moment în moment eram pe cale să o sărut dar mi-am abținut repulsul.
-Și ai aflat? Asprimea cu care am pronunțat fiecare cuvânt a făcut-o sa tremure ușor. A dat din cap în semn afirmativ , apoi murmurând un ,,Adio Ethan" s-a pierdut în liniștea nopții.

——————————————————
Fără alte introduceri , volumul 2 a început.
iuliacristiana21