Vai, viață! Cum se schimbă toate, cum ne schimbăm noi. Câteodată am impresia că nu mai am nicio legătură cu persoana care am fost acum câțiva ani, anul trecut, acum câteva luni... Oare mai sunt eu? Oare am evoluat? Toți în jurul meu îmi spun că m-am schimbat. Nu mă mai recunosc. Mi-e frică. Mi-am păstrat autenticitatea, acea ,,esență'' a omului, sau am devenit o altă păpușă în mașinăria societății? Eram copilul introvertit, acum sunt ,,totul''. Sunt ca ei, poate de fapt sunt ,,nimic''. Mi-am schimbat toate concepțiile filosofice și spirituale, mai sunt... eu? Și ce mă definește, până la urmă?
De ce mă adresez vieții, când eu sunt viața?
dacă tot suntem retorici
