opt

1.6K 180 5
                                    

— Cu cine vorbeai? intreba Jungkook coborand din camera lui.

— Tu nu ai nimic de facut? Mergi si te joacă cu o pisica sau ceva...

— Incercam sa fiu politicos.

— Nu-i nevoie.

Taehyung se ridică de pe canapea îndreptându-se spre o usa mai veche. Scoate o cheie din buzunar si o deschide.
Jungkook il urma usor fara sa faca zgomot. Camera era întunecată, doar o pata de lumină batea spre o cutie de sticla unde se afla un pumnal negru.

— Ce este? intreba usor Jungkook.

— Un pumnal. Foarte important! ii raspunse Taehyung.

— Important? De ce?

— Nu ti-am dat voie sa intri aici, ieşi!

Baiatul nu mai spuse nimic si părăsi camera. Sus o zări pe Livia ce privea spre el. Aceasta i-a facut semn sa vina la ea.

— Da? Ce este? intreba el in şoaptă.

— Nu ai voie sa intri acolo, ar fi trebuit sa iti spun.

— De ce nu?

— Este o camera privată, doar Taehyung poate intra.

— Am vazut un pumnal, spunea ca e foarte important.

— Este.

Livia ii facu semn sa se aseze la masa lângă ea.

— Este cel mai de preţ lucru al lui. Pumnalul a aparţinut iubitei lui. A fost persoana pe care a iubit-o cel mai mult in toti ani pe care ii are.

— Iubit-o? Cum a iubit-o?

— Ce intrebare...ma refer ca ea era sufletul său pereche, iar acum nu mai este. Fata era o simpla muritoare si a murit la un moment dat.

— Oh, imi pare rau pentru el.

— Cu totii am avut o pereche cândva.

— Ba nu, eu nu am avut. spune el neutru.

— E na...nu are cum.

— Ba are. De unde vin eu nici nu există "iubire", poate e greu de crezut dar nici eu nu stiu ce înseamnă.

Livia a pufnit in ras iar Jungkook deveni tot mai confuz. Ce era asa special la iubire?

— Iubirea e atunci cand ai fluturaşi in stomac, atunci când esti fericit langa acea persoana si vrei sa fi cu ea pentru totdeauna.

— Cum sa ai fluturi in stomac? Nu vreau sa am asa ceva.

— In fine, merg la Soo, mai vorbim.

Livia se ridica de la masa si părăsi living-ul. Jungkook se ridică si el si ieşi afară din casă. Pe urma lui a iesit si Taehyung.

— Unde mergi? intreba cel mare.

— Ma gandeam sa merg prin oras, sa il învăţ.

— Vino cu mine.

Taehyung înaintă mergand spre masina lui. Jungkook se grabi si el si urca amandoi in maşina. Imediat ce vazu interiorul se minună. La vederea reactiei cel mare ranji.

— Interesant nu?

— Da, foarte...unde mergem?

— Mi-a spus Soo ca nu ai haine asa ca te duc la cumpărături.

Jungkook nu mai spuse nimic. Chiar voia cateva haine noi.

(...)

Ajunşi intr-un mall, cei doi se îndrepta spre un magazin cu haine pentru bărbaţi.
Taehyung se aseza pe un fotoliu si il privi pe Jungkook.

— Alege ce iti place.

— Serios?

Baiatul incepu sa se uite la fiecare haină in parte. Alesese cateva tricouri si blugi.
Merse si le proba pe fiecare, erau destul de multe.
Iesi din cabină imbracat intr-un tricou larg, o jacheta neagra de piele, o pereche de blugi negri si niste incaltari pe măsură.

Taehyung se ridica de pe canapea privindu-l pe baiat din cap până-n picioare.

— Nu-i rău, ai gusturi. Sa mergem.

Cei doi se îndrepta spre casa si plăti totul. Mai merse in cateva magazine si cumpără diferite lucruri.

— Vrei îngheţată? il intreba fiind deja lângă butic.

— Inghetata?

Acesta cumpărase doua cu aroma de căpşuni. Jungkook luă o gura din ea si isi retrase capul imediat.

— Waw, e rece.

— Super descoperire Jungkook.

— Ştii cum ma cheama?

— Din moment ce ti-am rostit numele, da. E logic.

— E logic, da!

Cei doi se urcă in maşina.

— Super zi, chiar mi-a plăcut.

— Trebuie sa mai merg intr-un loc.

Taehyung deveni serios, porni maşina si plecă. Era destul de rapid si devea destul de ciudată situaţia. Opri vehiculul într-un mod brusc ce il facu pe celălalt sa se sperie. Erau in locul unde Jungkook l-a întâlnit prima dată pe Taehyung.

Cei doi coborâ din maşina si se apropie de vechituri.

— Stiu ca esti aici. striga vampirul.

— 10 puncte. se auzi din partea opusa.

De nicăieri iesi un băiat cu păr dezordonat si îmbrăcat ciudat.

— L-ai adus?

— Esti idiot? Ti-am spus deja ca nu il aduc.

— Ba l-ai adus. Il simt! E la puştiul de langa tine.

— Nu il am eu. ii spuse Jungkook privindu-l apoi pe Taehyung.

— E la tine! Am spus ca il simt, ba chiar mai puternic.

In spatele adversarului aparu inca patru persoane.

— Ti-ai adus armata? Trişezi. ranji vampirul.

— Da-mi pumnalul sau puştiul moare. Nu inteleg de ce bagi oameni simpli in asa ceva.

— Simpli?

— DA-MI PUMNALUL ODATA!

Taehyung se apropie de Jungkook si ii şopti la ureche:

Intra in maşina, ia o lama din lucrurile mele si taie-te puţin la mana, te rog!

Baiatul incuviinta din cap si pleca in maşina. Deschise usa si se ascunde in spate. Luă repede pachetul cu lame si se tăie la mana. Lasa sangele sa curga pe jos.
Ochii lui Taehyung deveni roşii.

— Ce e mirosul ăsta? De unde? intreba liderul.

— Pleaca doar, pumnalul oricum nu il primeşti!

— Crezi ca astept sa mi-l dai de buna voie? Hm...amuzant.

Doi dintre vampiri il inconjura pe Taehyung. Acesta ii privi pe amandoi si ranji.
Jungkook statea in maşina si privea cum ei se luptă. Hotărâ sa ii sara in ajutor lui Taehyung, sari din maşina si se transformă pe moment.
Începu sa atace liderul, chiar si cu miscarile vampirului, baiatul reuşi sa il loveasca de cateva ori.

Totul se opri.

— Ne mai vedem Taehyung, nu uita, pumnalul ala va ajunge la mine.

Toti inamicii disparu. Taehyung isi sterse manecile si se apropie de Jungkook.

— Mersi pentru favor.

— Crezi ca e pe gratis? imită Jungkook vocea vampirului.

— Ti-am luat atatea haine.

— Nu e corect, trebuia sa ma laşi sa te muşc!

— Asta se întâmplă doar la tine, haide!

「Game of Survival」ᴛᴀᴇᴋᴏᴏᴋUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum