șaisprezece

1.3K 151 6
                                    


Lucas intra in casa grăbit cu gandul la dosarele pe care le-a uitat. Ajunge sus si se opreste cand il vede pe Julian jos cu o furculita langa el si pete de sange.
Acesta se îndreaptă spre el si ii ridica privirea.

- Ce Dumnezeu ai facut? intreaba el ingrijorat.

- Asa trebuie. Trebuie sa il omor pentru a-mi termina misiunea.

- Ce misiune? Despre ce vorbesti?

- Nu trebuie sa ştii! Oricum vei muri!

Lucas isi aseza o mână pe obrazul lui Julian iar acesta de dadu inapoi. Isi zgaltai capul si il privi din nou pe cel din fata lui.

- Ce am facut? intreaba el.

- Ce ţi se intampla? Nu esti bine!

- Sunt bine, cred ca am fost somnambul.

- Ti-ai bagat furculiţa in mână. Ce dracu!

- Nu, uite...nu ii spune lui Jungkook, are multe pe cap acum.

- Esti asa prost, of!

Julian se ridică in picioare si il împinse pe Lucas pe podea. Se aşeza deasupra lui si incepu sa il sărute.
Nu dupa mult timp se opreste. Se ridica si fuge repede afara din casa.











Tacul atinse bila alba ce se lovi de celelalte. Taehyung isi luă paharul de vin si se apropie prietenii lui.

- Nu ne-am mai intalnit de mult, chiar nu ati avut timp si de mine?

- Vezi tu Tae...banii nu se castiga usor, liceul trebuie platit.

- Exact, mai sunt si banii pe care trebuie sa ii dai drept mită profesorilor pentru a te trece. Prostule!

- Scoala s-a demodat, desteptul lumii.

- Eram premiant, boule!

- Da, in vara,idiotule!

Taehyung ii dădu una in umar prietenului său. Ceilalţi doar stateau si zambeau.

- Dahwe de ce nu e aici? intreba el lasand paharul jos.

- Si-a tras gagic si acum e cu el. Are maşina, bani...are noroc al dracu!

- S-a cuplat inaintea mea? Nu cred!

- La cat de retras esti, ma mir ca nu ai pe cineva. Ai bani, maşini, casa uimitoare...

- De unde stii ca nu am? Ee, nu am... Dar voi avea!

- Vrei sa facem un pariu?

- Nu pot face pariuri pe asa ceva. Nu e frumos plus ca nu pot obliga pe cineva sa se îndrăgostească de mine cu una cu doua.

- Stim noi ca ai pe cineva si nu vrei sa ne zici...asa esti tu, un bulangiu.

- Trebuie sa plec, ne mai intalnim.

- Bine, ne vedem.

Taehyung se ridica de pe fotoliu si iesi din camera. Cobora scarile si iesi din casa. Isi descuie maşina si porni spre casă. Acesta opri la primul semafor.

- Ma intreb ce fac ăia...maine e ziua lui Soo, trebuie sa ii cumpar ceva!

Acesta porni spre mall in cautarea unui cadou potrivit pentru sora sa.















Jungkook tocmai intra in casa. Parea totul pustiu. Urca sus si merse in faţa camerei lui Soo. Bate la uşă si intra.
Livia si Soo stateau si se uitau la un film.

- Ce faceti? Ce vizionati? intreba el asezandu-se pe un scaun.

- E un film romantic, vrei sa te uiti?

- Desigur.

- Chiar vrei? De obicei băieţilor nu le place acest gen de film.

- Ce are?

Soo se dădu puţin mai la oparte si Jungkook se aşeză.

- Nu l-am mai vazut de mult pe Cyrus? Unde e?

- Pe la prietenii lui, nu prea sta acasă.

Jungkook aproba din cap si continuă in a se uita la film.

Intre timp, Taehyung ajunse acasă. Intră si urca cu gandul la somn dar dintr-o data aude un plânset.
Se îndreaptă spre camera fetelor si intra.
Era Jungkook cel ce plangea usor.

- Ce? Ce s-a intamplat? De ce plange? le intreaba pe ele.

- Frau tocmai a cerut-o pe Maia in casatorie, iar ea i-a zis ca e însărcinată.

- Pff, ce fată. spune el chicotind.

Acesta se intoarce in camera lui si se baga la somn.

(...)

Ora cinei se apropie. Taehyung iesi afara pentru a lua ceva din maşina si da nas in nas cu Lucas ce tocmai se intorcea de la muncă.

- Hei Lucas.

- Salut, unde mergi?

- La maşina, trebuie sa iau ceva.

Acesta intra in casă si merse spre bucatarie. Livia si Soo preparau mancarea.

- Ce fetiţe harnice!

- Măcar cineva sa fie harnic. raspune Livia.

- Hei, si eu lucrez.

- Mergi si te schimba pana pregatim lucrurile.

Acesta se îndrepta spre camera lui. Intra si il vazu pe Julian pe pat. Acesta se ridica atunci cand il vazu.

- Hei. spune vampirul lasand geanta pe scaun si sacoul.

- Hei, trebuie sa iti explic de ce am reactionat asa.

- Chiar vrei sa explici?

- Scuze, chiar imi pare rău, nu stiu ce a fost cu mine.

- De ce iti ceri scuze?

Lucas se apropie de acesta.

- Sa stii ca m-ai suparat rău. Cum sa ma saruti?

- Scuze...

Julian lăsă capul in jos. Lucas ii ridica barbia si il privi in ochi. Se apropie din ce in ce mai mult de el.

- Ce e cu tine? intreba Lucas apucandu-l usor de umeri? - Astazi cand am venit si te-am gasit pe jos aveai ochii negrii, iar acum ii ai verzi. Ce e asta?

- Nu stiu! Nu stiam ca ii am negrii. Cand mai exact?

- Cand stateai pe jos. Tu chiar ai probleme, iti trebuie un control.

- Nu, chiar nu am nimic. Trebuie sa ma crezi.

- E ceva ciudat la mijloc.

- Am venit doar sa imi cer scuze, voi pleca.

Julian se îndrepta spre uşa dar este tras de mână de Lucas. Acesta il lipeste uşă si il sărută usor. Baiatul nu stia cum sa reactioneze.












- Ce tot face băiatul ala de nu vine la masa? intreba Livia.

- Ee, si tu acum... Iti zic eu, nu ii e foame.
Maine e ziua ta surioară! Esti fericită?

- Sa zicem...

- Dam petrecere mâine, invitaţi prietenii...

- Nu am asa multi.

- Trist. Am eu, poate pui ochii pe cineva.

「Game of Survival」ᴛᴀᴇᴋᴏᴏᴋUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum