Capitolul 1

296 12 61
                                    

                 Aflarea veștii rele

      Perdeaua neagră acoperea tot geamul și făcea lumina să nu intre in cameră. Pereții albi, cu trandafiri negri pictați împreună cu fluturi de aceeași culoare, care făceau camera să nu pară atât de monotonă . Tavanul purta desenul universului, făcut de persoana ce locuia aici. Pictat manual, se vede că autorul a ales să pară că universul se scurge încet pe restul pereților. Soarele era pictat în jurul candelabrului, planetele erau în jurul soarelui. Mii de stele pictate cu vopsea fosforescentă luminau camera pe timp de noapte. Căutând si niște vopsea fosforescentă de alte culori, de exemplu mov, albastru, negru, roz, a găsit și un desen de când era el un puști de zece ani, desenul cu camera pe care dorește să o aibă. Vopseaua neagră se scurgea pe pereți lăsând impresia faptului că era încă lichidă. Modele peste modele de culori întunecate erau pictate. Trandafiri, fluturi, cranii înconjurate de spini, desene ce umplu pereții albi ai camerei ce este foarte întunecată. Deodată ușa de mahon a camerei se deschide rapid lăsând o femeie brunetă să intre. Pe cap purta un fel de batic și era îmbrăcată în haine albe. Trase rapid perdelele strâmbându-se la vederea culorii și începu să strige.

— Orfeu, trezește-te azi! E păcat să dormi duminica atât de târziu! urla ea la băiatul a cărui piele albă era în contrast cu așternuturile negre și cu fețele de perne mov închis.

— Lasă-mă cu religia ta idioată. Vreau să dorm.. A da.. și închide ușa! mormăi el somnoros primind o palmă peste față de la mama lui.

— Ți-am mai explicat o dată asta. Hai anul ăsta că mă enervezi, continuă femeia deranjată de afirmația băiatului.

      Văzând că nu are ce face se ridică din pat frecându-și ochii cu podul palmei. Rămas în boxeri i se puteau vedea tatuajele ce îi acopereau aproape fiecare bucățică de piele lăsată la iveală. Femeia se strâmbă scârbită și ieși din cameră. Cu o lene imensă băiatul se îndreptă spre baia personală. Gresia și faianța erau ambele negre cu modele albe, reprezentând trandafiri negri pe un fundal alb. Dușul era negru cu un geam transparent, pe când chiuveta și vasul de toaletă erau albe. Apucând gelul de duș și șamponul începu să se spele pe corp și pe cap. Apa rece îl dezmeticiti și începu să se înjure singur pentru că a mers aseară pe furiș la acea petrecere. L-a mâncat în fund să stea și până la șase deși știa că la nouă îl trezește mă-sa, dar a meritat, a făcut rost de țigările lui mai speciale. După ce își termină dușul începe să își perieze dinții albi. Se șterge pe un prosop pe care îl înfășoară în jurul taliei și merge la el în cameră. Deschide dulapul și caută haine pentru ziua de azi. Alege niște blugi negri rupți in genunchi, un tricou alb cu un craniu și niște adidași negri. Își aranjează părul încât să pară ciufulit și se îndreaptă spre ușă.
     
      Se întoarce în cameră atunci când este strigat, dar știind că nu are ce face se duce în sufragerie. Pe masă erau tot felul de porcării de post, pentru că de ce să nu fie? Băiatul își dă ochii peste cap, știind că la cei 24 de ani ai săi încă nu și-a găsit un loc unde să stea. Cu toate astea era puțin speriat, anul ăsta era iar chestia cu conacul și nu îl prea încânta ideea.

— Ți-am mai spus să scapi de hainele astea negre. Nu credem în Satana aici, în inima noastră trebuie să fie casa Domnului. vorbea femeia închinându-se la final.

— Și eu ți-am mai zis să mă lași dracului în pace cu căcaturile tale despre Dumnezeu. Acum dacă mă scuzi, trebuie să plec, nu să stau după tine. Și mai trebuie să îmi și caut un apartament ca să scap de tine, nebuno! ultima parte o mormăi ca pentru el și plecă în urletele mamei lui cu privire la Dumnezeu.

      Soarele îi bătea în față, provocându-i discomfort. A ales să își scoată ochelarii de soare și a plecat spre mașina ce stătea frumos parcată la poartă. Un Audi R8 negru mat îl aștepta cuminte pe Orfeu. Își dădu ochii peste cap când o zări pe mama lui deschizând ușa de la intrare și plecă în trombă spre locul lui preferat, o câmpie din mijlocul pădurii de la marginea orașului. A descoperit locul când era doar un puști singuratic, din cauza părinților lui foarte religioși. Era obligat mereu să participe la toate slujbele până când a găsit o modalitate să scape, venea aici cu sora lui.

Ziarul Fantomă Where stories live. Discover now