tu, ploaie de vară,
ce s-abate seara,
ți-efemeră geana
când plângi o fanfară.
pustiu cuvântează
străluciul de soare
când ploile-amare
norii brăzdeaza.
în van se fălesc
unul și altul
cu darul și gândul
că te iubesc.
Tu, ploaie de vară și tropote-n van,
Se-anină nourii de plânset și jale
La-ntâiul slogan al bătăilor tale
Și ultimul crâmpot de soare - sopran.
Tu, ploaie de vară în ton efemer,
În urmă-ți vibrează coclaiuri de umbre,
Deasupra căróra luna pătrunde
Și leapădă stele-n întinderi de cer.
Tu, ploaie de vară în fulger și vânt,
Intermitent chipu-ți tapează în stropi
Sub clarul de lună sau soarelui popi
Așa născătoare... Așa un mormânt.
tu, ploaie de vară,
ce s-abate seara,
ți-efemeră geana
când plângi o fanfară.
pustiu cuvântează
străluciul de soare
când ploile-amare
norii brăzdeaza.
în van se fălesc
unul și altul
cu darul și gândul
că te iubesc.
YOU ARE READING
Adieri poetice
Poetry„Adieri poetice" - portiță de evadare din temnițele cotidiene. Refugiu liric, spuzit în cuget, vis, meteahnă și prelungă meditație. Batere de vânt în treacătul apusului ce răsfiră șuvițe și întinderi de codri, se-alungește peste holde unduitoare, li...
