3

8 0 0
                                    

Ce știa Optimus de fapt?

Faptul că Selen nu-l va iubi niciodată. Nici pe el, dar nici pe altcineva. În afară lui Megatron.

Știa că Selen îi respectă sentimentele. După moartea lui nu a mai plâns, nu fățiș, și doar pe ascuns. În hohote înăbușite de amuntiri, în crudă suferință.

A început să se simtă groaznic, pentru că a forțat-o să facă asta, pentru că a făcut-o să creadă că e ultima șansă a omenirii. Lui Selen nu-i pasă nici de Pământ, nici de Unicron. Ei îi pasă doar de Megatron. Nopți la rândul ea plângea, iar Optimus se invinovatea.

A pus că mai dragă ființă să-i fie călău fratelui sau fiindcă el nu putea să facă asta. I-a distrus viață celei iubite și pe a lui totodată.

Apoi, când Selen a început să zâmbească, să se preocupe de ei, de ea, de antrenamente. Când spunea cu îndârjire că va merge la vânătoare de decepticoni, cu toții au crezut-o.

Se antrenase atâta timp cu pornire, doar pentru a fi capabilă de a se apară singură cât mai bine. Dar mai e ceva, Optimus simte că pe lângă tot mai e ceva.

Selen știe ceva de care el nu are nicio idee.

- Unde crezi că s-a dus? întreabă copilul uman trist.

- E încă pe Pământ, dar semnalul ei tot dispare. Poate încearcă să își piardă urmă. spune Ratchet privind în monitor.

- Sigur vrea să-și piardă urmă, dar ce caută? A străbătut greu milele astea, de parcă ar fi om.

- Orice ar caută, ori nu știe sigur ce sau unde este, ori nu vrea să se grăbească. scuipă nervos. Dacă-l caută pe Megatron, caută degeaba.

AdevărulWhere stories live. Discover now