Dragă iubire,
În această după-amiază mă uitam la cer, apoi ochi mei au fost ațintiți spre telefonul care vibra puternic pe birolul meu. Aveam un mesaj anonim, un mesaj în care scria că tu vrei să mă vezi chiar în după-amiaza asta. Am închis ochi, apoi câteva lacrimi îmi curgeau pe obraji. Era un mesaj anonim, deci era doar o farsă stupidă pentru e putea cu uni să-și bată joc de sentimentele mele.
Priveam atent mesajul, cu greșeli de ortografie, nu ești tu acela, te simt. Pentru că am început să te simt. Să simt atunci când îți este greu, sau să văd în momentele tale, după zâmbetul tău, încerci să ascunzi ceva, acel ceva ce nimeni nu-și dă seama.
Poate că eram o parte din tine, dar m-ai alungat așa repede. Mi-aș dori să nu mai simt, că aș face orice să te întorci. Ochi mei căprui s-au transformat în roșii, deoarece pentru tine am plâns. Inima mea roșie s-a transformat în culoare cenușie,deoarece pentru tine am suferit.
Nu mai vreau să simt acele momente când nu mai știu unde să fug, sau ce să fac, de durerea ce inima mea o poartă.
Vreau să nu-mi împart durerea, pentru că nimeni nu mă înțelege.
Eu încă zâmbesc, chiar dacă mă doare
Și o să merg mai departe
Chiar dacă tu ești atât de departe..
Și cu toate astea, încă stau așa
Și spun a douăzeci și cincea oară: A mai căzut o stea.
Cu drag, din nou eu.
