Capitoul 2

385 96 8
                                    

Îmi este dor de el, jur, un dor nebun.Poate că avem o relație toxică dar îmi e dor să îmi facă el rău, nu eu.
Mâinile lui erau raiul pe pământ.
Îmi e dor să vorbim și să radem împreună, îmi e așa de dor...
Mă doare inima îngrozitor, deși poate nu trebuia să fie așa, am greșit
.Însă îl vreau înapoi cu orice preț.

Părul ud, ochii roși și puțîn lac de unghii șters mă fac să sparg oglindă în care mă reflect.Eu nu sunt așa, arăt că o disperată, însă disperată după el. Mă gândeam că o baie caldă mă va face să mă simt mai bine, dar din păcate, probabil doar prezența lui lângă mine va putea schimba ceva.
 Mă aplec ușor și din pachetul de țigări
căzut pe gresie îmi scot cel mai de preț lucru.
Mă uit uimită la ea, o învârt și mă holbez de parcă ar fi prima oară când văd așa ceva.Îmi este ciuda,îmi este ciuda că din toată prostia asta eu trag tot greul. Mă doare sufletul de la atâta plâns, iar ochii dacă mi-ar putea vorbi mi-ar spune că sunt mai mult decât epuizați.
 M-am îndrăgostit de el la fel ca atunci când te răpune o boală incurabilă:fără să știu cum, când, de ce, fără să vreau și să mă pot opune în vreun fel.
   Nu știu dacă despărțirea în sine mă face tristă sau faptul că a plecat din viața mea un om care îmi promitea soarele, luna și stelele de pe cer.

Prin ochii luiWhere stories live. Discover now