Yeontan//Vkook✿

181

Taehyung stătea încă în salonul lui Jungkook pe jos rezemat de patul brunetului dormind.Ușa s-a deschis pe ea intrând Jimin.

"Taehyung".Acesta îi puse mâna ușor pe umăr.Șatenul deschise ochii care erau umflați de la plâns,avea cearcăne."jimin"

"Ridică-te.Trebuie să mergi acasă".

"Nu plec fără Jungkook".Taehyung își trase genunchii la piept și își puse capul acolo."Taehyung nu ai mâncat nimic,ești mort de oboseală,și în plus mai durează până îl externează pe Jungkook"

"O să aștept".

"Taehyung te rog,te rănești singur,mă doare și pe mn ca Jungkook se află în situația asta".

"NU,TU ȘTI CUM ESTE".Taehyung a început să plângă extrem de tare.Jimin s-a pus lângă el "Te rog...nu plânge.Taehyungie".Taehyung respira greu și îi strângea tricoul lui Jimin care era ud de la lacrimile șatenului."nu vreau să îl pierd".

"Taehyung nu îl vei pierde îți promit.Acum haide să mergem să mâncăm ceva și după ne întoarcem, bine?"

Taehyung se ridică cu greu."Ce vrei să mănânci?îți iau ce vrei".

"ramen...."

"DOUĂ PORȚI DE RAMEN IMEDIAT".Jimin încerca din toate puterile să își facă prietenul să zâmbească.

Jimin Pov.

Iartă-mă Taehyung că nu pot să te fac să zâmbești în momentul ăsta greu.

Iartă-mă că nu am fost acolo să vă salvez pe amândoi.

Iartă-mă că nu sunt un prieten bun.

Îți mai amintești ce mi-ai spus când eram mici și ne plimbam printre cireșii care își lăsau petalele să cadă.

(FLASHBACK){tranzacție uluitoare}

"Când o să cresc mare vreau să fiu tare ca Jimin hyung"

"Avem aceași vârstă Taehyung"

"HAI SĂ FIM SUFLETE PERECHE ÎN VIITOR"

{TRANZACȚIE ÎN PREZENT}

Am simțit două brațe mari în jurul umerilor mei."te-am văzut pierdut în spațiu și am vrut să văd dacă esti bine"

"D-da sunt bine."

Am simți brusc cum telefonul mi-a vibrat în buzunar."Da Namjoon"

"Taehyung E cu tine?"

"Da,de ce?"

"Jungkook s-a trezit".

Autoarea Pov.

Taehyung auzise deja ce vorbise Namjoon cu Jimin și o luă l-a fugă spre spital.

Dădu buzna în salon și îl văzuse pe brunet care se uita în gol.Fugise și îl luă în brațe punându-i mână în spatele capului.Mici lacrimi și-au făcut apariția "ești bine.j-jungkook te iubesc.Mult,foarte multe".

Jungkook nu răspunde doar și-a lăsat capul pe umărul șatenului."Nu aș vrea să te pierd.Aș fi nimic fără tine.Tu esti universul meu,totul pentru mine,ești...ești iubirea vieții mele.Toată noaptea m-a chinui gândul că ai putea....să mă părăsești de tot."Jungkook se ridicase și îi luase fața celui mare în palme sărutându-i buzele."Nu te-aș lăsa pentru nimic în lume Taehyung,promit"

Nimeni nu poate pune capăt poveștii noastre.