Capitolul VIII

466 42 9
                                    


  Stătea pe jos, rezemat cu spatele de ușa camerei lui Yoongi. A batut, însă nu a primit niciun răspuns asa ca a decis să nu mai intre. Chiar dacă îl cunoștea de puțin timp, aflase două lucruri despre el: nu îi plăcea să intre cineva in camera lui fără știrea sa si nu nu suporta să îi atingă alta persoana înafară de el, floarea. 

  I se părea destul de ciudat faptul că băiatul iubea atât de mult floarea, dar nu era aici ca să îl judece, ci să îl ajute. Când a simțit că îi înțepenea corpul a mai batut încă o dată la ușă. Spre surprinderea sa, băiatul răspunse. 

  -Cine naiba ciocone într-una? 

  -Sunt Jimin. Pot să intru? 

  Ușa a fost deschisă de un Yoongi iritat si morocănos. Jimin se întreba dacă asa era băiatul mereu sau avea si stări de fericire. 

  -Nu. 

  Era gata să se trezească cu ușa trântita in nas, însă a oprit-o cu mana si a rostit un "te rog" care aparent era parola secretă pentru a intra în camera băiatului.

  Ajuns în camera se simțea stingher. Nu era sigur daca ar trebui să spună ceva sau doar să stea in liniste pe fotoliu. Yoongi era așezat pe un scaun, în fața unui birou si strangea in graba niște foi pe care le baga in sertar. 

  -Ai venit aici ca să stai mut?


----------------------------------

 Observ ca oamenii au început să citească cartea asta ciudatica. Știu că e plictisitoare pana in momentul asta si are capitole cam scurte, dar o să se schimbe pe parcurs. Posibil să fac niște capitole mai lungi pentru ca simt ca las acțiunea în aer la 200 de cuvinte si nu imi place.

  Si acum serios, vouă chiar va place cartea asta? Mie mi se pare fără sens juuur 

Nebun de iubit -Yoonmin-Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum