mi-am scurtcircuitat plămânii
până nu am început să respir
păpădii
pe un vapor deasupra aripilor de vânt
acolo unde neptunul e prea aproape
de corzile tale vocale
ca să strigi
dar strigi
în casa ta îngropată
în flori
în inima ta înecată
în soare
în destinul tău răsculat
în șoapte
dar strigi
și zidim curcubeie
alb-negru
căci și soarele e o stea
deci și noi avem dreptul la univers
YOU ARE READING
himeric
Poetryautopsia unor gânduri cu termen de valabilitate trecut. un nimic care nu vrea să poarte pantofi, că menta e prea scumpă pe piață.
