"Ce repede trece viata",
Incepu mama a cuvanta.
Si-atunci, coborand pe raul ce curge neintrerupt,
Am metamorfozat din nou in pasarea alba si am devenit corupt.
De acolo de sus m-am vazut in trecut.
Ce-am facut eu, cand niste oameni barciile una de alta si le legau?
Cand altii barca si-o-mbunatateau,
Sau cand unii stateau si viata o admirau?
Eu n-am facut nimic.
N-am ameliorat nimic.
N-am admirat nimic.
Am stat, si rece am primit cum pe rau am crescut.
Adevaru-i c-am incercat, dar intristator am esuat,
Lucru care aproape a dus la propriu la esuare.
Si trebuie sa recunosc, nu cred ca voi ajunge vreodata acceptat.
Si nu cred ca voi ajunge vreodata fericit cu adevarat.
Dezgustat m-am intors in forma umana si mi-am spus cu voce tare.
"De ce nu pot sa ma opresc din zbor oare?"
E asa un chin sa zbori...
Doare asa de tare si-i cuprins de doruri.
Sau, cel putin, asa credeam...
Acum ceva timp, in zare,
Am vazut o cladire infricosatoare.
Era o temnita gata sa cada.
Nu credeam ca o sa ma mai dau jos din barca contemplat.
Insa, cuprins de un sentiment izbitor m-am debarcat.
Curios am deschis usa cladirii, si niste scari am coborat.
Aerul usor-usor se rarefia, iar temperatura continuu scadea numaidecat.
Jos de tot era o fiinta de lanturi imobilizata.
Inspaimantat am realizat ca aveam de a face cu o zeita adevarata.
Era lovita, ba chiar sangerand.
Cu o voce plina de durere mi-a spus ca daca incerc a o ajuta,
Inghetat voi regreta.
Acest lucru eu duips il consideram,
Avand in vedere ca tot ce-mi doream era a o elibera.
Dar indiferent de spusele ei, continuam.
Cand am ajuns, am inceput lacatele a le descuia.
In timp ce desfaceam mai metamorfozam si realizam ca defapt trecutul inca sfasia,
Iar de viitor frica mi se facu.
Intr-un final fiecare lant fusese de bariera eliberat.
Zeita in picioare se ridica si divine cuvinte a pornit a grai.
Cu un diamant m-a asemanat...
Pacat ca nu a vazut ca defapt eram in diamant darapanat,
neslefuit, ascutit in varfuri si zdrobit de oameni rai.
Dar ea... era un inger pe pamant plin de frumosete, complicat, bun la suflet si inzestrat.
Si asa, mai infierbantat ca niciodata si plangand, un inger de mana am luat.
