" Nesimțirea, aroganța și nepăsarea sunt doar măști pe care nu pot să le mai dau jos. Mecanisme de apărare. Sunt nimic fără ea. Sunt un nimic aproape bătrân care va muri singur și neiubit ca toți Leii din familie. Îi iubesc, pe ea și pe copil cu toa...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
***
O escapadă a băieților nu a fost cea mai grozavă idee pe care a avut-o Samir, dar îmi surâde ideea de a fugi de responsabilități un weekend întreg. Resortul și familia îmi ocupă tot timpul, de aceea nici nu știu de când nu m-am mai prostit și n-am mai tras cocaină sau marijuana.
Am lăsat viața asta pentru Ema și fiul meu Damian, dar mi-e dor din când în când să mă regăsesc, să fiu eu – Alexandru Leu, omul de altădată. Bărbatul de care s-a îndrăgostit Ema, nemernicul despre care scriau ziarele și de ce nu? Bărbatul cel mai căutat din Constanța.
De m-ar auzi, Ema, m-ar face pachet. Nu mai este puștoaica de altă dată, îndrăgostită lulea de mine și de tot ce însemnam eu. E tare în gură, înțepată și extrem de posesivă. Ah, și frumoasă în draci. Cum era în urmă cu zece ani. Sexi, deșteaptă și puțin nebună. Atât îmi mai trebuie să o deranjez cu ceva că mă ține pe uscat câte două-trei zile, timp în care e acră, distantă, ocupată și indispusă. Pentru ca mai apoi să facă sex cu mine ca la carte, să mă facă dependent de fiecare respirație, privire, atingere.
- Domnilor, am o mică surpriză pentru voi! Își freacă Samir mâinile, ridicându-se în picioare în rulota de vacanță a lui Jimmy. Cel mai tâmpit prieten pe care pot să îl am și totuși cel mai loial. Amândoi sunt ca doi frați pentru mine și mi-au demonstrat de vreo șapte ani că merită toată încrederea.
- Ce surpriză? Se interesează Tomi, cel mai nenorocit și norocos dintre noi. E singurul burlac din turmă și evident cel cu poveștile deocheate. Pe el îl invidiez cel mai mult pentru că îmi amintește oarecum de perioada mea de apogeu.
- Plătești tu toată consumația ? Îl iau peste picior și rânjesc răutăcios.
- Mai adânc! Îmi face cu ochiul și nerăbdător cum e, ne anunță înainte de alte încercări.
- Avem panarame! Patru bunăciuni tinere care ne așteaptă deja!
- Așa te vreau, boss! Urlă Tomi scoțând sunete și gemete scurte.
- Chiar aveam chef de o tăvăleală! Exclamă și Jimmy de la volan, râzând ca prostul. Prietenul la nevoie se cunoaște! Își ia ochii de la drum ca să ne privească.
- Și apropos, sunt din partea casei! Câte una pentru fiecare!
- Pe mine nu mă pune la socoteală, Samir! Le tai elanul ca cel mai feroce inamic.
- Alex, prietene! Pe tine te-am pus în capul listei! Ai nevoie să ți-o tragi bine! Zece ani în lesă te-au făcut de nerecunoscut.
Mă scutură de umeri și se aruncă pe scaunul de lângă mine. S-o creadă el că șterg pe jos cu zece ani minunați de căsătorie. Oricât de mult mi-ar lipsi viața mea, nu pot face asta pentru că o iubesc pe scorpia asta care își zice soție până la ultima suflare. Ema nu mă ține în lesă, mă ține ocupat cu tot ce îmi face. Sau dacă mă ține, o face subtil pentru că nu mă simt încorsetat de căsnicia cu ea. O iubesc cum o iubeam la început și nimic nu mă va face să mă răzgândesc.
Ignor discuția perversă care se iscă pe tema pozițiilor sexuale și scot telefonul ca să îi dau un mesaj Emei. Mi se pare haios să știe că ăștia au adus târfe care să ne țină de urât în weekend și să se tortureze cu gândul că e una și pentru mine. Norocul meu! Asta înseamnă că atunci când voi veni acasă si îi voi spune că o iubesc, Ema îmi va sări fericită în brațe sau va încerca să spele gelozia cu o partidă de sex uimitoare care să ne sleiască pe amândoi de putere.
Râd pentru mine și scriu câteva cuvinte referitoare la isprava lui Samir, apoi înjur scurt și bat telefonul de palmă.
- Morții mă-sii de treabă. Nu prind semnal.
- Din fericire! Nu te mai chinui, zona asta nu are acoperire! Cine e tăticul vostru? Samir abia acum mă anunță despre lipsa semnalului și asta mă irită maxim.
- Așa te vreau! Exclamă Tomi fericit de parcă se bucură că nu îl sună nimeni. Cine dracu să îl sune? N-are casă, n-are masă, n-are familie. Se plimbă din hotel în hotel datorită contractelor încheiate cu o firmă producătoare de boxeri și face reclamă de toată jena. Dar mie, trebuie să recunosc că nu îmi place deloc că nu pot vorbi la telefon două zile.
- Dar ce ai Leule? Ce-i cu fața asta futută?
- E ca dracu să nu ai semnal. Ema are atâtea pe cap, omule! Una e să plec de acasă și alta să nu poată da de mine. Dacă se întâmplă ceva?
- Dacă se întâmplă ceva rău, sună la Poliție. Îl cheamă pe prietenul tău Camil și o rezolvă el!
- Hai nu fi nesimțit, Samir. I-o tai, iritat. Nu e vorba că pe Ema ar deranja-o asta, dar îmi fac griji pentru ea și copil.
Și în plus, de o vreme Denis, fratele meu mai mic, îmi face probleme și ajung periodic la mâna lui Camil, ba chiar mă fac dator la el ca să îl scot din rahaturile în care se bagă. Jicnește, se bate și mai nou, fură. El care are totul de a gata, fix sub bot așa cum l-am obișnuit. Mi-a spus că a făcut-o pentru adrenalină. I-am promis că îi dau eu adrenalină cât nu o să poată duce, dacă mai face pe imbecilul.
- E blocat drumul, fraților! Îl aud pe Jimmy plângându-se și simt frâna bruscă până în stomac. Paharul de cafea ajunge pe tricoul meu și inevitabil scap câteva înjurături.
Un handicapat cu acte. Ăsta e Jimmy. Un mic parazit însurat cu Maia, fata bogată a unui deputat. O curvă penală care a luat Constanța la rând și care se dă mare doamnă. Mă calcă pe nervi că între timp s-a împrietenit cu Ema mea.
