Răpită

14. Bună!

Perspectiva lui Christian

     Eram în drum spre casă. Totul era liniştit mai aveam 5 minute până ce ajungeam acasă când de nicăieri au ieşit 3 maşini negre care mi-au blocat calea fiindcă m-au înconjurat. Mi-am dat seama ce pun la cale şi am început să îmi dau cu pumni în cap pentru prostia mea, nu adusesem nici o escortă cu mine voiam ca ziua asta să fie perfectă pentru Crystal.

Crystal: - C..Christian?

     Mi-am scos pistolul şi am încercat s-o acopăr pe Crystal. Nu urma să renunţ, trebuia să existe o cale ca s-o scot de acolo, dar când bărbaţii au ieşit din maşini mi-am dat seama că nu aveam şanse, erau prea mulţi. Voi încerca, dar nu voi reuşi. Am început să trag încercând să-i rănesc, dar erau prea mulţi. Am luat-o pe Crystal şi am încercat să evit gloanţele ce se îndreptau spre mine.

Christian: - Orice s-ar întâmpla nu crede nimic din ce ...

    Dar nu am putut să termin pentru că o gorilă a început să mă lovească. Am auzit ţipetele îngerului meu în timp ce încerca să se elibereze din braţele altei gorile până ce mâna lui i-a acoperit gura şi ea a rămas inconştientă. Ştiam ce aveam de făcut era riscant, dar era singura mea şansă. Nu am luptat, nu am făcut nimic să o salvez pe Crystal deşi instinctul meu ţipa să fug şi să o salvez, dar am rămas acolo cu un zâmbet sarcastic.

Tomas: - Ce se întâmplă Longan? Nu o să lupţi pentru iubiţica ta?

Christian: - Te-ai înşelat jigodie. Ea era doar o distracţie. Nu am de ce s-o apăr. *am ridicat din umeri ceilalţi au plecat mai era doar o maşină, a lui Tomas, chipul lui s-a întunecat*

Tomas: - Nu încerca să mă păcăleşti Longan! O să omorâm căţeaua aia! *mi-am păstrat chipul ferm şi nepăsător*

Christian: - Fă ce vrei. *m-am ridicat şi am urcat în maşină* Nu îmi pasă. *am pornit şi l-am lăsat uimit în mijlocul străzii*

    Adevărul e că eram disperat ... îi cunoşteam pe cei de teapa lui ... nu conta dacă cu asta mă răneau sau nu, o vor omorî doar ca să se distreze, aşa că trebuia să risc şi să-mi joc ultima carte rămasă deşi nu am putut să o avertizez pe Crystal că voi fii nevoit să mint, nu am avut timp, dar speram să nu se lase păcălită de cuvintele mele. Am luat telefonul şi l-am sunat disperat pe tata.

Tata: - Ce se întâmplă Christian?

Christian: - O au pe Crystal, tată. *eram pe punctul să plâng ca un copil*

Tata: - Cum adică o au pe Crystal? Cine?

Christian: - Clanul Espinosa. M-au înconjurat şi au luat-o.

Tata: - Şi escortele Christian? Nu îmi spune că ai ieşit fără ele!

    Am rămas tăcut ştiam că a fost o prostie din partea mea, dar nu m-am gândit niciodată că o vor ataca.

Tata: - Oohh Christian ce vom face? Ştii că asta înseamnă că vom fi în război, nu? Nu o vor lăsa în viaţă.

Christian: - Ştiu tată, dar am făcut ceva ce sper să ne ajute puţin.

Tata: - Ce anume?

Christian: - I-am spus câinelui de Espinosa că nu îmi pasă de ea.

Tata: - Dar te-au crezut? Ai apărat-o, nu?

Christian: - Nu, când am văzut câţi erau mi-am dat seama că nu puteam riposta aşa că nu am mai facut nimic. Sper să ajute şi faptul că nu m-au văzut în public cu ea. Asta era prima dată deci sper să functioneze. Espinosa mi-a spus că o vor ucide şi chiar dacă aş fi vrut să îl strâng de gât am ridicat din umerii şi le-am spus să facă ce vor. Atunci am plecat, dar sunt disperat!