Capitolul 20

319 15 3
                                    


Pov. Sarah

Am mai dezbătut puțin cu Iza teoriile nostre conspiraționale și am revenit la paharul din mână mea, lichidul maroniu mă îndeamnă să îi gust dulceață, mă încumet să îl dau peste cap în speranța că nu mă voi mai gândi la ce fac cu viața mea, mai exact Nick.
Îmi îndrept privirea spre mulțimea de oameni, iar la o masă mai retrasă îl văd pe Igor și Dylan ținând câte o fată în brațe. Asta e treaba aia importantă? Să mă înșele? Blonda lui Igor se scuză și se ridică mergând spre baie, acolo mergeam și eu, ce coincidență.

Urmez păpușa de plastic și închid ușa băii.

Fata:Ce faci? Cine naiba ești?
Sarah:Tu să taci, curvo!
Fata:Nu îți permit să vorbești așa cu mine, tu ști cine e iubitul meu, e proprietarul.
Sarah:Da?
Fata:Da, așa că mai bine ai pleca.
Sarah:Tu ști cine e logodnicul meu? E tot proprietarul.

Îmi scot pistolul din geantă și îi trag un glonț în cap, nu avea rost să îi dau mai multe explicații. Ies din baie și merg spre Igor, mă așez in poala lui și mă uit la el.

Igor:Ce ți-a luat atât să vi?
Sarah:Bună iubitule!
Igor:Sarah?! Iubito, ce faci aici?!
Sarah:Nicio iubito, ce cauți aici?! Parcă aveai treabă.
Ty:Auzi păpușă, el are o logodnică, care nu vrea să îi dea ce își dorește, așa că mai taci și așteaptă-l în baie.
Sarah:Ești atât de beat încât nu mă recunoști, veți regreta, mai ales tu!

Mă ridic val-vârtej și părăsesc clubul, în parcare văd mai multe mașini cunoscute, mă apropii de prima și bat în geam.

X:Domnișoară Black?! Ce faceți aici?
Sarah:Dă-te jos din mașină și dă-mi cheile.
X:Imedat.

Mă urc în mașină și pornesc în trombă, măcar am învățat un lucru folositor, să conduc, gonesc pe străzi cu 100/h și trec pe roșu la toate semafoarele până ajung pe drumul pustiu ce duce la vilă, mincinosul, îmi spunea că mă iubește și el ce face?! Mă dau jos din mașină și trântesc portiera, merg direct în cameră și îmi împachetez absolut tot, iau cele două trolere în mâini și ghiozdanul în spate, în el mi-am pus bani și o grămadă de arme.
Le duc puțin mai greu la mașină, dar reușesc să le bag în portbagaj, iau un cuțit și dau jos numerele de înmatriculare și le arunc în coșul de gunoi, mă urc iar la volan și plec spre aeroport, acolo este mereu un avion gata de decolare, iar dacă nu vrea să mă ducă închiriez unul.

Sarah:Hei, e pregătit avionul pentru un zbor urgent?
X:Da domnișoară, unde mergem?
Sarah:În Los Angeles, urgent, ia-mi bagajele din portbagaj și urcă-le în avion, pronto, nu vreau pe nimeni în avion, mai puțin pilotul, înțeles?
X:Da domnișoară.

Îmi iau telefonul în mână și un hanorac pentru a fi puțin mai acoperită, credeți că nu observ cum se uită ăștia la mine? Și înțeleg destul de bine rusa acum pentru a înțelege ce spun.

Sarah:Voi doi, mai vorbiți mult de fundul și picioarele mele?! Vă rupe Igor capul!!!

Cei doi lasă capul în pământ și se fac nevăzuți, o să îmi lipsească Rusia, aici îmi făcusem un nume, ei bine, cu ajutorul lui Igor, dar nu contează, ba chiar aveam și câțiva oameni în interior care îmi raportează tot.

Sarah:Alo? Da Patricia?
Cia:Domnișoară, am auzit că vă caută domnul Delikovs.
Sarah:Da, eu plec, mi-a luat urma?
Cia:Se îndreaptă spre aeroport.
Sarah:Rahat!!! M-a găsit, mulțumesc, mai vorbim.
Cia:Ai grijă Sarah.
Sarah:Și tu.

Închid telefonul și mă urc în avion, mă duc la pilot și îi spun să decoleze urgent

X:Nu pot, domnul mi-a spus să nu plec că mă omoară.
Sarah:Te omor eu acum, dacă nu pleci.
X:Am copii și o soție, vă rog.
Sarah:Nu mai spun a doua oară.
X:Bine, decolez, țineți-vă bine.

Mă așez pe scaunul copilotului și mă uit în depărtare unde se vede Igor și alte câteva mașini.

Sarah:Mai repede, sau murim amândoi!!!

Avionul se îndepărtează de sol, îl văd pe Igor cum se dă jos din mașină și aleargă spre avion, dar nu poate face nimic, doar dacă nu vine după mine, primul loc în care m-ar caută ar fi la Iza și la Nick, ce ar fi dacă i-aș face o vizită bunicului?

Mă fac comodă pe scaun și închid ochii.
Cineva îmi zguduie umărul și mă ridic rapid.

Sarah:Am ajuns?
X:D-da.

Mă ridic de pe scaun și văd că suntem pe un aeroport, dar cu siguranță nu în L.A

Sarah:Unde suntem?! Vorbește!!
X:În Belarus.

Îmi caut pistolul, dar nu îl mai am la mine, mă uit furioasă spre el și vreau să ies din cabină, dar dau nas în nas cu Igor.

Igor:Unde te duci, Sarah?
Sarah:Lasă-mă!! Dă-mi drumul!
Igor:De cine crezi tu că fugi?
Sarah:Nenorocitule, du-te la parașuta ta!!!
Igor:Nu a însemnat nimic pentru mine!
Sarah:Vreau să plec!
Igor:Nu!
Sarah:Mai vorbim, lasă-mă! Nu vreau să te văd.

Îmi iau bagajele și mă dau jos din avion, acolo sunt apucată de mâini de oamenii lui.

Sarah:Lăsați-mă, nu puneți mâna pe mine!!!
Igor:Lăsați-o, Sarah, îmi pare rău, de cât timp ai nevoie?
Sarah:O lună.
Igor:Așa să fie, peste o lună vin la Los Angeles să vorbim, da?
Sarah:Da.
Igor:Urcă-te în avion, te duci acasă. Te iubesc.

Mă urc iar în avion și aștept să decolăm, când văd că nu mai atingem pământul, merg la pilot.

Sarah:Așa deci, m-ai trădat.
X:Domnișoară, eu.
Sarah:Nu e nimic.

Ies din cabină și mă întind pe canapea la televizor, nascocind un plan de răzbunare.
Drumul a fost lung, mai ales că nu am putut închide un ochi. Acum am aterizat și aștept ca pilotul să iese.

X:Domnișoară, am aterizat.
Sarah:Știu.
X:Și nu coborâți? Vă chem un taxi.
Sarah:Da.
X:Gata.
Sarah:Perfect, unde e pistolul pe care mi l-ai furat?
X:Aaici.
Sarah:Mulțumesc.

Îndrept pistolul spre inima bărbatului și trag un glonț perfect, eram supărată dacă ratam.
Merg spre el și cu ajutorul unui cuțit și puțină îndemânare îi scot inima și o pun într-o lasă cu gheață, mă șterg cât de cât de sânge și îmi iau bagajele, aștept în fața avionului și mă urc în taxi.

Bat de două ori la ușă și mă dau puțin mai în spate, bătrânul cu ochii de clihimbar se uită mirat spre mine, dar nu ezită să mă ia în brațe, intrăm în casă și mă pun pe canapea.

Bunicul:Sarah scumpa mea, ce te aduce pe la mine?
Sarah:Vântul.
Bunicul:Cred că ți-ai murdărit rochia.

Zâmbesc viclean și inspir mirosul de sânge proaspăt, bunicul se uită încruntat spre mine și apoi pe hainele lui, duce mâna spre o pată și o miroase, apoi se uită șocat spre mine.

Bunicul:Steluță... Ce e asta?
Sarah:Sânge bunicule, se pare că mă urmărește afacerea familiei.
Bunicul:Cum de ști de "afacere"?
Sarah:Păi a început când groaznicul meu tată m-a dat pe un joc de noroc unui alt nenorocit.
Bunicul:Ce a făcut?! Cum adică? Ce ți s-a întâmplat?
Sarah:Niște lucruri de care nu vreau să vorbesc, iar apoi am fost vândută mai departe...
Bunicul:Îmi pare așa de rău, trebuia să fac ceva. Acum de unde vi?
Sarah:Din Rusia.
Bunicul:Rusia?
Sarah:Da, acolo am fost logodită forțat cu fiul lui Vladimir Delikovs sin cauza ta.
Bunicul:Vladimir?! Nu pot să cred.
Sarah:Spunea că a auzit de la tine că sunt o fată grozavă.
Bunicul:Pervers bătrân, m-a jucat pe la spate, ai unde să mergi?
Sarah:Nu prea, aș fi vrut să stau6cu voi, apropo, unde e bunica?
Bunicul:La supermarket, face cumpărături.
Sarah:Ea știe de toate astea?
Bunicul:Dacă te referi la mafie, da știe.
Sarah:Și mie când avea cineva de gând să îmi spună cineva?!
Bunicul:Când împlineai 20 de ani.
Sarah:Minți.
Bunicul:Nu mint.
Sarah:De ce așa târziu?
Bunicul:Cu toții voiam ca tu și fratele tău să aveți o copilărie normală.
Sarah:Ce s-a întâmplat cu Andrew?
Bunicul:A aflat și a fost furios că nu i-am spus.
Sarah:Cum a aflat?
Bunica:Sarah?!

My psycho girlUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum