Privea perplex lichidul roșiatic de pe fundul paharului,amestecând din când din când cu paiul cuburile de gheațã ce ieșeau la suprafață provocând un sunet precum zarurile ce erau aruncate la nimereală decătre jucãtor .O piesã Jazz persista pe fundal făcând ca atmosfera din local să fie ușor plăcută pentru alții dar plictisitoare pentru unii.Pe scaun în dreptul barului Sam stãtătea ușor posomorâtã,parcã tocmai bãtută de soartă.
Trasã din tranșã când zgomotul paharului ce fusese trântit pe tejghea îi transe atenția.Ochii sã-i întâlnindu-i pe cei ai barmanistei.O brunetă cu obrajii ușor plini a cãrui frumusețe era de nedescris.
— Cei cu fața asta?Mai ieri erai așa entuziasmată,acum de ce ești așa?Își drese glasul bruneta ștergând un pahar.Meciul nu a decurs precum voiai scumpo, sau e altceva?
Dacă ai avea tu habar...
Își spuse în gând în timp ce o privea.
— Normal că a mers bine,ca defiecare datã, nu mă subestima niciodată! Jenn!
A zâmbit fad spre aceasta fiind sigură că barmanista înțelese aluzia datorită zâmbetul sãu,poate prea încrezut,dar ăsta era adevãrul.N-a existat nici măcar o dată ca aceasta sã piardă vre-un meci ,poate existase dăți să fie pe cale să-l piardã,dar chiar și la ultima suflare, tânãra șatenă nu se lăsa una cu douã până nu reușea ceea ce și-a propus,ca și în cazul multor alte chestiuni.
— Sunt mândră de tine,dar totuși,de ce ești așa cu moralul la pãmânt?O întrebã din nou lãsând paharul pe masã.Te pot ajuta cu ceva?
Sã-mi ștergi identitatea și trecutul?
— N-am nimic,sunt doar obosită,ultima repriză a fost puțin mai lungă dacã e sã zic așa.Își frământarã buzele,gest ce mereu avea tendința să-l facă,mai ales când o frământa ceva.
— Dacã spui tu...Și Amber?Nu am văzut-o de zile bune,e plecată cumva?
Întrebarea pusã de brunetă chiar o puse pe gânduri,mai ales fiind că,dacă e să se gândească,nu prea comunicase cu ea zilele astea,exceptând o dată când aceasta o sună sã-i cearã o favoare.Normal cã o și făcu,dar acum pe o parte o regreta,dacã nu o fãcea,acum poate nu mai era urmãrită de gangsteri...
— Nu știu,trebuie să aparã ea.
Minți ea,adevãrul era cã știa unde e,dar regula prieteniei ei și a lui Amber era;"Nu destãnui nimic fără aprobarea celuilalt".Tindea sã creadã cã e o tâmpenie,la urma urmei ce era așa rãu de a vorbi despre activitatea prietenei ei cu altã persoanã?La urma urmei Jennifer nu era orice persoanã...
— Sper...Continuă ea dând ceea ce mai rãmase din bãutură pe gât.Arsura din zona pieptului era neimaginabilă datorat tăriei lichidului roșiatic ce acum îi explorã corpul.O grimasã i se formă pe fața lui Jenn când sesiză expresia șatenei,luã loc lângã ea,luându-i mâinile într-ale ei.
— Ce sa întâmplat mai exact?dar vreau sã-mi spui adevărul în loc să-l eviți!
Un oftat plin de profunzime îi pãrãsi gura șatenei,neștiind ce sã spună.Avea nevoie sã vorbeascã cu cineva despre asta,teama persistând în ea la gândul cã blonda ar fu putut pãți ceva,iar asta o îngrozea...
— Mike și amicii lui iar ne caută.Oftă lãsându-se pe vene.
Confuzia fiind și mai mare pentru brunetã care se încruntã dar ochii i se mãri de la sine.
— Mike?Acel Mike de care tot auzeam de la voi două mereu!
Ca rãspuns Samatha doar aprobă din cap,privind din nou perplex într-un singur punct.
أنت تقرأ
Ultima Luptă:Supraviețuirea
قصص المراهقين❝ Atunci când îți cauți liniștea sufleteascã,și oricât ai încerca tot nu reușesti din cauza vinovăției pierderii unei persoane. Așa era și pentru tânãrul Lay Smith,un detectiv ce-și reia activitatea după doi ani de zile după ce luase decizia să se...
