✲Capitolul 11✲

60 4 2
                                    

© xFarAway 2015

All rights including those in copyright in the content of this story are owned by xFarAway. It's illegal to steal and/or copy.

                                          CAPITOLUL 11 : Shadows of the past :

                                                             Oamenii în negru   

Alb ,negru ,sânge,moarte. De ce mi se întâmplau toate astea doar mie ?Am fost cuminte ,am încercat să iau note bune ,să fiu ascultătoare ,nu înțeleg! Nici măcar nu știu dacă sunt moartă ! Sunt într-un loc gol ,nu există nimic aici ,nimic ! Nimic în afară de albul acesta enervant !Îmi vine să mă dau bătută dar ceva îmi spune să lupt în continuare, ceva inexplicabil....

”Ok ,deci să vedem.” Spun și-mi strâng tare ochii încercând să mă trezesc dar nimic.

”Of ! Nu sunt moartă ,simt asta dar cum mă trezesc ?” Încerc să sar ,să țip dar nimic.Mă așez în fund și mă gândesc la ce să fac.Atunci simt o atingere pe umărul meu.Simțeam o furnicătură și parcă cineva vroia să mă facă să știu că este aici pentru mine.

Mă ridic ,mă uit în jur și o idee îmi sare în cap.

”Stai așa ,dacă este totul o iluzie ? Adică până la urmă moartea este o iluzie,deci...Off ,dar și ce aș putea face ?” Deja începeam să mă împlimb în cercuri.Mă gândeam la Mark ,la Coral ,Aline,la Caleb ,chiar și la băieți,dar cum pot scăpa de aici ?

”Firar tu să fii de alb ! Numai alb este !” Deodată simt un deja vu ,de parcă știu albul ăsta de undeva ,dar de unde ?

  ”Tati ,de ce vopsești camera în alb ?”

     ”Scumpo ,albul este o culoare specială ...protectoare...”     

Tata ... de unde știu eu memoria asta ?Vopsea .... alb ....mască ! Asta este ! Este o mască ,maschează ce se întâmplă!

Întind mâna către nimicul din fața mea și trag cu putere.Un strat de vopsea se dă la o parte și îmi apare o ușă maronie ,o deschid și ies.

”     ”Zi ce știi ! Acum !”

       ”Tati ,de ce se răstesc bărbații ăștia la tine ?”

        ”Nu fii speriată scumpo,o să fie bine...”

        ”Îngerii o să ne protejeze ?”

        ”Da .... o ...să ne protejeze...”  

Mă trezesc repede ,luând o gură mare de aer și obișnuindu-mă cu el.Respiram greu și tremuram toată și abia mă adaptam cu ce era în jur.

”Ești bine !” Răsuflă cineva ușurat.Clipesc repede și când mă adaptez observ cei 4 băieți ,Aarin ,Eremiel ,Samiel și Jeremeiah ,ce nume ciudate...

”Dar ce căutați voi aici ?” Îi întreb eu confuza și abia acum amintirile îmi invadează capul .Fantomă,durere,sânge,moarte.

”Păi ,ai pățit ceva grav ... și nu te puteam lăsa ,nu-i așa ?” Îmi spune blondul ,Aarin, și ochii lui albaștrii sclipeau din cauza fricii.

”Aa ...da.” Nu pot să le spun despre ”fantomă” nu i-am spus lui Mark dar lor. ”M-am așezat furioasă în bancă și mi-a intrat un fier în burtă...” Inventez eu. Îmi duc mâna la burtă încercând să simt lovitura dar nu mă durea nimic,apăs după care-mi ridic încet bluza și observ că nu aveam nimic. Ce ?!

Shadows of the PastUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum