HЕART HAUNT

Momente

06.01.2009. Lecție despre iubire

இA๓ℊℯℓஇ

Ușa se trântește puternic de perete ,mă trezesc din somn mai mult speriată, decât normal. Îmi întorc privirea spre tavan și deodată sesizez că este dimineața . Stai ce ? Este dimineață?
Sar arsă din pat de unde descopăr niște priviri nu prea plăcute pe mine. Demon stă în picioare lângă pat , privindu-mă cu un baiat care este și el foarte atent la mine . De ce a adus un străin în camera mea ? Ce are de gând? Bănuiesc că va fii o zi încărcată!
- Ce se întâmplă aici ?întreb eu pe Demon și pe acel băiat brunet.
- Să trecem la subiect ! adaugă Demon.
- La subiect? La ce te referi ? întreb eu curioasă.
- Dark are niște scuze de dat ,nu-i așa Dark? îl privește urât Demon pe el.
Băiatul brunet rămâne blocat la vocea lui Demon , îl privește pe Demon,apoi se uită la mine zâmbind . Zâmbetul îi dispare după chip când Demon scoate un pistol și îl îndreptă spre el.
- Îmi cer scuze domnișoară, nu am vrut ca să vă omor, îl căutăm pe fratele tău! Mulțumit ,Demon ? zice băiatul dur.
Ce a vrut să însemne asta? El este cel care ma atacat? Ce treabă are fratele meu cu omul ăsta periculos ? Și cum de la prins pe el Demon ? Nu înțeleg nimic ! Tot ce văd și observ parcă apar de nicăieri să mă facă pe mine să fiu proastă de tot. Îmi va explica cineva oare dacă întreb? Nu cred!
- Fratele meu? Ce treabă ai tu cu el? întreb eu pe așa zisul Dark.
- Îmi este dator .. spune el calm.
- Cu ce îți este dator ? îl privesc eu .
- Cu o viață.... adaugă el apoi.
,, Cu o viață.." ,aud eu bine ce a zis el? Cum adică este fratele meu dator cu asta ? Fratele meu nu omoară decât dacă cineva se ia de el ,din câte știu de la părinții mei când vorbeau despre el.
- La ce te referi? Ce a făcut fratele meu ? spun eu agitată.
Încep să tremur,nu pot crede că al a făcut rău unei persoane fără ca ea să îi facă ceva . Dacă Dark susține un adevăr? Ce e fratele meu ? Sunt speriată ! Speriată că fratele meu ar putea fii unu din ,,monștri care omoară". Nu poate fii adevărat!
Mă sprijin cu mâna de perete , lumea se învârte cu mine și nu mai este mult până cedez de la atâtea cuvinte dure ,,aruncate" spre fratele meu .
- Îngerule ești bine?mă întrebă Demon după vocea lui puțin speriat .
Nu știu de ce este speriat ,el stie doar de boala mea de plămâni .....nu de cancer.
Pastiilele ! Ele sunt cauza lipsei mele de putere... Nu le-am luat de ieri ,înainte, până să fim atacați... Nu mă simt bine, parcă o stare proastă sa ,,asezat" pe mine.
- Pleacă de aici! Ieși din camera asta ! Acum! țipă Demon la Dark.
Dark fuge de parcă a scăpat de la închisoare ,nici nu se mai uită în urmă.
Demon vine spre mine ușor și mă trage de talie spre el ,capul meu stând fixat pe pieptul lui.
- Nu trebuia să plece ..... nu mi-a spus despre ce viața e vorba ....spun eu tristă.
- Unele lucruri nu trebuie să le știi! spune el .
- Fratele meu e un,,monstru "? întreb pe Demon, așezată încă pe pieptul lui.
Observ că nu mai spune nimic ,ridic capul spre el să mă uit la chipul lui. Demon este un om înalt, când mă uit la fața lui parcă mă uit la soare . Pe fața lui nu apare nici un semn , nu pot să îl descifrez deloc pe el după mimica feței.
Chipul lui se uită spre mine ,ochii lui privesc adânc în ochii mei. Acel sentiment ciudat apare din nou în jurul inimii mele ,,,simt că îl cunosc de o viață" ,mereu simt asta când stau lângă el . Este un sentiment ciudat, dar plăcut! Nu îmi pare rău de nimic de ce se întâmplă când mă întâlnesc cu el.
- Nu îmi vei răspunde la întrebare, nu? arunc din nou o întrebare pentru el.
- Măcar știi răspunsul. zice zâmbind.
- Vreau să știu ce ascunde fratele meu ! zic spre Demon serioasă.
- Fratele tău?.... Nu știu! spune el din nou ,dar știu că el știe.
Mă departez de el cu pași mici în spate,voi sta la distanță de el ,așa e normal, nici el nu spune multe, înseamnă că nici eu nu trebuie să spun chiar multe, cum făceam mereu.
- Îngerule,fugi? mă întrebă el dur.
- Vreau doar să stau singură! zic tare spre el.
Se apropie de mine din nou, mâinile lui vin din nou pe talia mea și deîndată mă trage într-o îmbrățișare puternică.
Pune fața lui în părul meu și începe să tragă aer , practic mă adulmecă că un câine.
- Mirosi așa frumos, Îngerule! Mirosul de trandafiri de pe pielea ta se simte destul de intens în căiile mele respiratorii. Mi-ai ,,astupat "respirația cu mirosul tău ! zice el blând spre mine.
Nici mirosul său nu este rău, însă este un miros înțepător și tare . Ce mă așteptam? Doar nu mirosea ca băiat a flori . Normal că ei au un parfum mai tare, dar mirosul lui Demon mă face să mă simt în siguranță lângă el.
- Știi ,noi aveam o temă de făcut. Deci hai să petrecem timp împreună ca să realizăm aceea melodie de dragoste.
spune el cât inspirăm mirosul unul de la altul.
- Și la ce te gândesti? întreb eu .
- Hai să facem niște activități împreună, cum fac cuplurile normale de oamenii.
Așa vom simți ce simt ei ,apoi exprimăm sentimentele noastre pe foaie. Ce spui de asta?mă întrebă el.
- Sună minunat! adaug eu.
- Cred că știu unde începem prima noastră activitate. îmi face el cu ochiul.
- Stai așa! Deja începem să lucram la proiect? spun eu confuză.
- Da ,aici este cel mai bun moment unde o putem face ,departe de tot și toate.
- Departe și de niște haine normale. spun eu făcând referire la rochia mea de noapte care este încă pe mine.
- Este potrivită pentru locul unde vom face prima activitate. spune el.
- Sper că locul ăla să nu fie în pat .
- Nu este ! zice el ușor.
Mă trage de mână prin toată casa ,ajungem în sufragerie, mă duce lângă semineu .
- Așează-te aici! spune arătând spre covorul de lângă semineul cu foc în el.
Aprob din cap și fac ce îmi spune el. Se așează și el lângă mine ,apoi mă trage în brațele lui.
- Ce faci? îl întreb eu agitată .
- Calmează-te ! Facem doar pe iubiți!
Stau în ,,poala " lui ,lângă acest semineu călduros. Amundoi suntem relaxați.
- Și acum ce ? întreb confuză.
- Vom creea o armonie între noi . spune el spre mine .
- Cum vom face asta? zic eu.
- Tu vei sta calmă pe mine , simțind că ești undeva unde ai protecție și iubire deplină, iar eu voi fii stâlpul relație noastre. Bărbatul mereu e stâlpul ! îmi explică el detaliat.
- Asta este ușor! zic eu .
Mă așez pe el și el sta în așa fel încât să îmi dea mine loc bun de stat,el stă ca un stâlp cum a și zis. Mă relaxez și încerc să simt protecția și iubirea care o face orice cuplu. Ideea este că eu nu am mai avut vro relație, dar sper să reușesc.
- Te simți bine pe mine ?mă întreabă el.
- Perfect ! E toată relaxarea de care aveam nevoie aici . stau și mai relaxată pe el după ce am spus asta.
- Tot ce trebuie să faci este să nu fii încordată .
- Nu sunt încordată. zic dur spre el.
- Se vede deja cum ești, după cum vorbești. zice spre mine dur.
Are dreptate ,el este destul de comod ,dar eu nu mă prea comport ca o iubită ,nu prea le am la actorie se pare.
- În cântec spune să scrie despre iubire, nu relaxare ! adaug eu .
- Pașii spre iubire se fac din momentele frumoase petrecute cu persoana iubită.
îmi ține el un discurs despre opinia lui în legătură cu iubirea.
- Păi să ne relaxam e moment frumos? adaug eu.
- Îngerule nu vezi tot .... Noi aici ne relaxăm ,dar ne relaxăm lângă un semineu , într-o pădure la o cabană departe de toți, fiind singuri în întunericul sau iubirea noastră. Stăm la căldură îmbrățișați, ținând căldură unul altuia, uneori ne privim frumos, vorbim și uite așa... ..am făcut un moment frumos care ne va rămâne în minte pe viață . Unul din momentul iubirii noastre. spune el blând spre mine .
Nu l-am mai auzit vreodată pe Demon să spună asta ,dar cine știe, poate în sufletul lui întunecat este o pată de lumină neatinsă și nevăzută de nimeni.
- Ce ar fii să vorbim despre noi puțin? Poate dacă știm ceva de noi ,știm că avem o relație fără secrete. spun eu .
- Îmi place unde bați! spune el.
- Deci , spune-mi cum poți fii mereu fericit? îl întreb eu.
- Dacă zâmbești, nimeni nu își va da seama că tu ești mort pe dinăuntru. îmi răspunde el la întrebare ...
Rămân,,muta" la cuvintele lui . El suferă din cauza la ceva, dar nu își arată partea tristă a sufletului său , ce trist !
- Acum e rândul meu ! Cum poti fii atât de inocentă ? mă întrebă.
- Un om inocent ascunde în sufletul său o realitate crudă. îi răspuns cu curaj.
Simt privirea lui pe mine ,destul de pătrunzătoare, nu am de când să explic ce tocmai am zis ,dar am zis ce simt ca și el ,cum el a putut am făcut și eu.
- Ai de gând să îmi vorbești despre acea ,,realitate crudă "? mă întrebă el.
- Nu. mă retrag din brațele lui .
- Mai aveam de construit momentul nostru. îmi amintește el.
- Cred că este deajuns pe seara asta. Mă duc la baie ! zic eu încercând să scap de întrebările lui despre ce am zis.
- Bine... zice el aprobând din cap.

**************************************

Noaptea a venit destul de repede, Demon și eu am stat în camere separate după acele întrebării. Cred că la fel ca și mine ,amundoi,ne gandim la raspunsurile noastre sincere spuse din inimă. Deși am scăpat de pericol , Demon nu a spus că putem merge la casele noastre. De parcă ar mai fii un pericol înafară de Dark. Mă ridic din pat și mă duc spre ieșirea din camera asta. Merg pe holul întunecat și simt două mâini cum mă prind de talie și mă trag în spate. Încep să tip de la sperietură. Îmi întorc capul să văd cine este și văd fața lui Demon în lumina lunii care se reflectă în geam. Mă liniștesc ,deoarece acum nu mă mai simt speriată și în siguranță aș zice.
- Îmi pare rău, nu voiam să te sperii așa! se apropie el de urechile mele și spune această frază.
- De data asta te iert ,însă ailaltă dată ,nu știi de ce sunt în stare. zic serioasă.
Începe să râdă de vorbele mele ,asta mă cam enervează, eu am zis destul de serios acea amenințate și el nici nu o ia în seamă... Chiar atât de neajutorată mă crede el pe mine? Nu știe de ce sunt în stare! Ghinionul lui !
- De ce ești în stare ? Îmi vei da o palmă? Nu mă va durea deloc,oricât de tare ai da tu o palmă! zice calm.
- Am mâna grea ! îi spun eu.
- Da ,da ! Să lăsăm așa, acum hai cu mine! mă trage el de mână pe hol ,până ajungem la ieșirea de afară.
- Eu nu ies afară! Este foarte frig ! încerc să iau eu tupeu să nu mă scoată afară la ora asta .
Însă Demon mă ia pe sus , și mă aruncă în zăpada rece de afară. Tipul ăsta e nebun! Vrea să mă omoare s-au ce?
- Alt moment pentru noi, Îngerule! zice el.
- Nu văd nimic romantic în frigul ăsta! spun eu nervoasă.
- Eu văd ! Ochii tăi cum sclipesc ca stelele după cerul asta pustiu,deoarece luna sa ascuns în nori. explică el și eu mor de frig .
Încerc să mă ridic de jos dar sunt împinsă la loc și pe lângă asta Demon să suit la propriu pe mine ,nu mă pot mișca ,însă corpul lui Demon este foarte cald ,transmițând spre corpul meu rece o căldură numai bună pentru vremea asta.
- Uită-te sus pe cer ! mă îndeamnă el.
Îi văd ochii lui negri și apoi văd un cer plin de stele . Chiar este atât de frumos!
Rămân uimită de stele și nu observ deloc când Demon mă ia pe sus . M-am speriat ,dar observ că ne îndreptăm spre casă. Deschide ușa casei și apoi după mă duce în camera mea și pleacă.
Eu și el am asistat astazi la două momente ,însă pe cel din seara asta nu la prezentat ca o lecție ,cum a făcut cu primul nostru moment . Ce a vrut să îmi arate mai exact ,mă lasă pe mine să gândesc ?