HЕART HAUNT

Un capitol nou în viața mea

இA๓ℊℯℓஇ

•Joi, 06.08.2008, Viața de facultatea.

În final am ajuns acasă după o noapte de muncă groaznic de obositoare. Cum am reușit să muncesc și să obosesc ,deși nu am voie? Sincer nu am cum să fac bani dacă nu mă obosesc puțin mai mult. Este ora 2:00 dimineața și mă îndrept spre casă, taxi nu am găsit, deoarece la ora asta nu prea circulă multe.. Târăsc de geanta asta grea de vro 30 de minute.
E destul de târziu nu știu dacă maine am să ajung la timp la facultate sunt ruptă de somn. Dar ce nu fac eu pentru medicamente, nu? Deodată o picătură de apă cade din cer pe nasul meu, minunat, acum v-a ploua și voi răci, nu era deajuns câte aveam pe cap mai rămânea să răcesc....
Picătură se transformă în mai multe picături și uite așa fac baie afară gratuit. Ce noroc pe mine, chiar voiam o baie! Vântul începe să bată puternic aproape mă ia. Înaintez spre casă așa cum sunt dar mai am de mers și am obosit prea tare. În fața mea văd o bancă unde pot să mă întind singură și liniștită pe ploaia asta. Normal că trebuie să mă odihnesc doar nu voi merge așa obosită, dacă fac asta agravez mai rău boala. Plus să fiu sigură chiar o agravez oricum sunt udă din cap până în picioare..
Nici urmă de un taxi pe undeva, cât ghinion să am? Deschid geanta să privesc telefonul meu care este și el ud, îl deschid și văd că ora este 2:38 dimineața. Doamne dar am mers ceva până aici.. Și mai am... Probabil dacă acum aveam o familie vedea tata s-au mama să mă ia după stradă asta întunecată și la ora asta târzie, dar na nu am norocul ăsta. Mereu m-am întrebat ce fac  părinți mei și dacă sunt bine acolo unde sunt ,dar niciodată nu am găsit un raspuns... La ce ghinion am normal că am rămas fără ei.
Deodată văd o tipă care alergă puternic spre mine și un băiat pe urmele ei nervos. De ce o alergă pe biată fată? Fata se apropie de mine și la propriu sare pe mine. Mă dezechilibrez și cad pe jos cu ea pe mine, ridic privirea să vad cine este și văd chipul Alyei... Ce caută ea la ora asta tarzie pe stradă alergată de un nebun?
- Angel, ce cauți aici? Slavă Domnului că am dat de tine și nu de o nebună. Spune ea încercând să revină din soc.
- Alya.. Spun eu încet uitându-mă spre punga cu lichid și pipaind-o să vad dacă e bine. Huu, nu sa spart ce noroc pe mine!
Alya se ridică după mine și mă trage de jos, privim amândouă în jur să vedem unde este acel nebun care o alerga pe Alya ,dar a dispărut, ciudat..
- Cine te alerga? O întreb eu pe Alya curioasă.
- Un individ nebun, nu îl stiu..Spune ea speriată și gânditoare.
- Nu e bine să umbli noaptea târziu pe străzile astea Alya, e periculos! Spun eu ca o mama care își ceartă copilul care nu a ascultat-o când trebuia.
-Te văd în aceeși situație Angel.Se uită ea zâmbind spre mine.
- E diferit... Spun eu tristă de viața care o am...
-Cum spui tu dar nu cred că umblai pe stradă la ora asta degeaba Angel. Spune ea cu ochii pe mine.
-Adevărat, oricum trebuie să plec vreau să ajung acasă. Ne mai vedem Alya! Ii spun eu roșcatei plouate ca si mine și care are machiajul întins pe fața sa.
- Nu pleca! Hai să mergem amândouă, în ce zonă te duci? Mă întreabă ea fericită.
- Alea 25 Sweet, nr. 305.Spun eu încrezătoare pe mine.
- Aaa, nu stai pe lângă mine.. Spune ea trist.
- Da...
Alya mă privește tristă dar deodată parcă fața sa se luminează.
- Angel, tu ai avut vreodată vro prietenă? Mă întreabă ea curioasă pe timpul ăsta de ploaie.
- Nu...Ii spun eu usor..
-Pai și nu ai vrea și tu una?Spune ea spre mine.
- Nu știu.. Spun nesigură pe mine..
- Hai v-a fi distractiv și eu caut una dar nu găsesc de când te-am văzut am crezut că poți fi una ,dar nu stiam cum să îți zic mai ales ca Ivan , asistentul ăla e mereu după tine. Vrei să fii prietena mea? Mă roagă ea frumos.
- Eu... Eu... Nu stiu... Nu știu... Nu știu cum e să fiu o prietenă bună Alya. Eu nu am mai avut prietene.
- Nu e greu, prietenele sunt ca surorile Angel, ne spunem orice, ne ținem secretele una față de alta, ne ajutam între noi etc. Spune ea fericită.
- Drăguț.. Spun eu analizând ce spune Alya când vorbește despre prietenie. 
- Deci vrei?Mă întreabă ea încet.
Sincer nu ar strica o prietenie ,însă despre ce vorbim aici dacă eu pat ceva din cauza bolii mele Alya v-a fi tristă pe viața. Nu pot să îi frâng inima așa, nu ar fi corect pentru nimeni să pățească asta..
- Sincer Alya aș fi vrut să fiu prietena ta, dar din păcate nu prea pot, ești o fată super de treabă și te admir dar nu vreau să te fac să suferi..
-Să mă faci să sufăr? Nu ești băiat să poți reuși performanța asta Angel.
- Nu ai cum să înțelegi Alya..
- Păi fă-mă să înteleg! Nu mă lasa așa Angel, nu e frumos!
- Nu știu cum să îți explic este ceva de suflet...
- Promit că nu am să spun nimănui. Hai acasă la tine să nu ne ude ploaia mai tare și vorbim acolo!
Alya ar fi prima fată care îmi intră în casă, dar poate casa ei este mai mare și mai luxoasă decât a mea, v-a râde de mine.
- Nu te supăra Alya, dar casa mea nu e o obțiune bună.
- De ce spui asta?
- Păi nu e chiar atât de modernă ,nici luxoasă.. Spun eu supărată.
- Nu îți face griji de asta mai rău decât să dormi la club nu cred că e.
- Ai dormit la club? O întreb eu mirată și privind-o confuză.
- Am adormit ca toanta pe acolo mă miră că nu ai pățit și tu. Îmi spune ea.
- Nu am fost la club niciodată...  Îi spun eu Alyei.
- Wow, prima dată când aud că cineva de vârstă mea nu a fost niciodată la club, te voi duce eu într-o zi dacă vrei.
- Nu , mulțumesc! Prefer linistea de acasă. Spun eu fericită. 
- Eh, mai vedem! Spune Alya zâmbind.
- Hai la mine să vorbim, dar chiar casa mea nu e cine știe ce.
- E în regulă, crede-mă! Îmi spune ea cu încredere în ochii ei.
Ajunsă la mine în casă Alya era cu ochi peste tot de parcă este un jurnalist s-au un agent secret.
- Apartamentul ăsta micuț care îl numesti casă e atât de tare. Spune ea zâmbind de fericire.
- Serios? O întreb eu.
-Da! Spune ea serioasă.
- Uite ce e Angel chiar vreau să fim prietene. Nu am nici eu cu cine sta pentru mine totul e ciudat în orașul ăsta. Eu am trăit la Paris, anu ăsta m-am decis să vin în Chicago ca să studiez aici.
- Frumos! Îi spun eu.
- Tu ai trăit în acest oraș tot timpul? Mă întreabă ea.
- Da. Ii spun eu sigură pe mine.
Deodată fără să observ Alya fuge înspre camera mea. O nuu acolo nu trebuie să intre!
- Alya, nu te duce acolo! Îi spun eu dar târziu până am ajuns Alya deja a intrat în camera mea.
Priveste confuză aparatele de respirație, injecțiile și medicamentele mele după noptieră și masă.
- Angel, ce sunt astea? Angel tu ești bolnavă?  Mă întreabă speriată.
- Nu era o ideie bună să intri aici.. Îi spun eu serios și dur.
- Îmi pare rău ! Eram curioasă să văd cum e apartamentul tău, era așa drăguț, nu voiam să te deranjez..
Privirea ei tristă mă face să o cred că nu a vrut să deranjeze,doar e mai nebună din câte vad eu, deci până la urmă afla. Dă să plece din camera mea, însă cred că trebuie să afle adevărul și să îl tină și ea ascuns acum că știe totul..
- Alya... Stai!
Se întoarce către mine confuză.
- Da? Vine spre mine ea.
Ridic mânecă bluzei mele în sus până la branula, atunci când vede branula se blochează.
- De asta nu am avut prietene Alya... În orice timp pot muri și să îmi las prietena singură pe lume suferind..
Lacrimile Alyei ajung pe chipul său, nu am văzut niciodată o persoană să plângă că îi spun asta.
- Am nevoie de un transplant la plămâni, este foarte scump,nu îmi permit, nici părinții nu am, am crescut la orfelinat.. Îi spun Alyei dur.
Alya aproape că plânge la ce aude.. Nu vreau sa fie tristă din cauza vieti mele care o am.
- Alya nu vreau să spui ce ai văzut în camera mea, vreau câte zile mai am să fiu văzută ca un om normal dacă se poate. Doar tu, Ivan, profesori și doamna directoare știți de starea mea.
In rest nimeni nu mai știe și nu vreau nici să afle altcineva. Nu vreau să fi prietena mea, deoarece te condam la durere sufletească, nu e bine ca un om sănătos să stea cu cineva care în orice clipă poate pleca din lumea asta frumoasă cu suflete minunate în ea. Te rog să mă înțelegi!
- Angel... Îmi pare rău! Nu am să spun nimănui de boala ta, promit!
O îmbrățisez strâns aproape că o sufoc, chiar voiam să îmbrățisez o personă și ziua asta a venit.
- Mulțumesc pentru că mă înțelegi Alya! Ii spun eu, ei.
- Angel, lasă-mă să fiu prietena ta până atunci, te rog! Îmi dau seama cât de greu îți e de una singură, te rog lasă-mă să stau cu tine. Îmi spune ea serioasă.
- Îți vei pierde timpul cu mine Alya! Eu nu pot veni la club, nu pot face sport s-au să mă obosesc mult decât la munca fac așa să îmi plătesc medicametele astfel sunt o legumă.
- Nu îmi pasă Angel! Eu vreau să îți fiu prietenă, orice s-ar întâmpla cu tine promit că nu am să sufăr dacă asta vrei.
-Ai să poți face asta Alya? O întreb eu serioasă.
- Da pot! Lasă-mă să încerc, te rog!
Alya face fața aceia de cățeluș adorabil care chiar nu pot refuza pe nimeni când face așa .
- Oh, bine! Spun eu.
- Deci pot fii prietena ta? Mă întreabă fericită.
- Da, poți fii! Ii spun eu scurt.
- Yeey!!  Îmi spune ea și sare prin casă.
- Dacă vrei poți dormi cu mine, eu nu mai pot de somn. Îi spun eu.
- Vreau! Spune ea entuziasmată.
Și uite așa eu și Alya am devenit cele mai bune prietene și dormim în aceleași pat.

P. S. Ce părere aveți despre această carte??