Evelyn Evans o tânără de 19 ani, este o fire timidă cu o încredere în sine aproape inexistentă. Aceasta pleacă departe de acasă la un colegiu din New York cu scopul de a deveni un medic renumit. Cu timpul își dă seama de adevăratul motiv pentru care...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Mă trezesc brusc și speriată din somn de un nou coșmar, din fericire în ultimul timp le-am avut tot mai rar, îmi simt lacrimile cum se scurg pe obraji si broboadele de transpirație cum se preling pe frunte si tâmple.
Arunc o privire spre paturile colegelor mele, și răsuflu ușurată de faptul că nu le-am trezit.
Mă ridic cu greu din pat parcurgând distanța spre baie. Aprind lumina și mă postez în fața oglinzii prinzandu-mă de marginea chiuvetei. Îmi dau cu puțină apă rece pe față cu scopul de a mă calma, apoi rămân câteva clipe analizandu-mi reflexia. Părul șaten, lung până la jumătatea spatelui este prins într-un coc ciufulit, ochii umbriți de cearcăne, sunt roși de la plâns și au o culoare de un verde șters seamănă mai mult cu, gene sunt lungi și dese, nasul mic și buze pline, față mică, ovală. Nu sunt foarte înaltă, spre deosebire de Jade care are puțin trecut de un metru șaptezeci, eu am o înălțime de un metru șaizeci, încep să îi dau dreptate mamei când îmi spunea că sunt doar o fată banală, nu am nimic special.
Sunt trezită din gândurile mele de o atingere pe umărul stâng care mă face să tresar, iar când mă întorc dau de fața somnoroasă a lui Jade.
–Ești bine? Mă întreabă și îi pot simți îngrijorarea din voce.
–Aș vrea să spun că da, dar amândouă știm că aș minții, îi răspund cu sinceritate lui Jade, deoarece știu că nu o pot minții, și-ar da seama imediat. Și ăsta e unul din lucrurile pe care le apreciez la Jade, mă cunoaște mai bine că oricine.
–Ai avut din nou acel coșmar, afirmă imediat.
–A fost atât de real, îi mărturisesc în timp ce o lacrimă mi se prelinge pe obraz.
–Totul va fi bine, ai să vezi.
Îmi spune și nu mai stă pe gânduri mă prinde într-o îmbrățișare,și dau drumul și celorlalte lacrimi într-un plâns silențios pentru a nu o trezi pe Ayla. Câteva minute mai târziu după ce m-am liniștit și am asigurat-o pe Jade că sunt bine, intru în cameră urmată de Jade, mă întind în pat cu scopul de a mai prinde câteva ore de somn, arunc o privire pe noptieră la ceasul digital care indică aproape ora 4 dimineața, iar la ora 10 trebuie să fim în sala de curs.
Trei ore și jumătate mai târziu, după încercări nereușite de a adormi, ma ridic din pat îmi iau lucrurile necesare pentru igienă, un prosop pufos, lenjeria, o pereche de blugi albaștri, o maletă neagră și pornesc spre baie pentru un duș cu scopul de a îmi relaxa mușchii tensionați, jumătate de oră mai târziu m-am îmbrăcat în hainele aduse și mi-am facut igiena. Rămân fixată cu privirea pe reflexia mea, mai exact asupra cearcanelor căpătate peste noapte, îmi aplic un corector pentru a le acoperi, rimel și un balsam de buze, părul îl pieptăn si îl las liber pe spate. Aud voci din cameră, ceea de înseamnă că fetele s-au trezit.
