MY CRIMINAL 🖤

PĂCATUL GELOZIEI

   Eram nelinistita, ma tot întrebam de ce a făcut Jungkook asta, dar eram prea obosita sa ma gândesc la nebun asa ca m-am băgat la somn. Târziu in noapte, mă sună Taehyung:
- Da?
- Ce faci drăguțo?
- Jungkook? De ce ma suni de pe telefonul lui Taehyung?!?
- Cred ca eu ar trebui sa te întreb, de unde are numărul tău!?
- De la mine!
- Pai si cum ai putut sa îl dai!?
- Cu mâna! Ce naiba Jungkook?! M-ai sunat noaptea sa ma întrebi lucruri de genul?!
- Vreau sa stiu ce se petrece între voi!
- Hai lasă-mă sa dorm!
  I-am închis telefonul si m-am culcat. După amiaza, ieșisem de la ore și îl vad pe Taehyung cu mașina. Îmi facea semn sa vin la el.
- Ce faci aici?
- Păi am venit sa vad ce faci ca ma plictisesc!
- Eh, mai nimic...Dar Jungkook nu e cu tine???
  Ma întorc si vad ca ieșea din portbagaj.
- Ce naiba cauți acolo?
- Ba ce dreacu! Când te ai urcat acolo?
- Am vrut sa vad unde mergi și puteam sa jur ca vii la Amanda!
- Si care e problema dacă a venit sa ma vada ca nu înțeleg?!
- Taci!
- Ho mă ca am făcut la misto! Stiam ca ești acolo, dar imi place sa te oftic! Te-am văzut cand ai urcat, eram în laterala garajului, la geam! Am ras cu lacrimi!
- Ești prost rău!
- Tae eu ma duc acasă!
- Bine, vrei sa te conduc?
- Tae?! Stai puțin, i-ai spus cumva Tae?!
- Da! Suntem prieteni, găsesc ca este normal sa ne vorbim mai apropriat!
- Nu, nu e normal! Mi-e nu imi place!
- Jungkook termină!
  Vine lângă mine încruntat, ma apucă de talie si imi spune încet:
- Sa știi ca pana acum am fost gentleman cu tine, tocmai de aceea am tăcut dar pot fii si mafiot! Și crede-mă, nu vrei!
- Ce tot ai de ma ameninți mereu ?! Asa ai făcut si când am ieșit cu Jin!
- Amanda gata, hai sa te duc acasă!
- Nu Tae, nu plec nicăieri, vreau sa stiu ce se întâmplă!
- Amanda sa mergem, lasă, discutam alta dată!
- Nu! M-am saturat sa facă atâtea figuri în fata mea!
  Am observat ca Jungkook se enervase în ultimul hal si era gata sa își iasă din minți dar Amanda se încăpățânează, dacă o mai ține asa....
- AMANDA! TE DUC ACASĂ ACUM!
- Tae lasă-mă, dă-mi drumul!
  Amanda se zbate scăpând din mâinile lui Taehyung si se duce din nou la Jungkook.
- Pare ca te crezi mare si tare, sa nu crezi ca dacă ești mafiot ma sperii!
- Amanda taci si hai sa mergem!
- Crezi ca nu am văzut ca ești gelos pe Jin și faptul ca sunt cu el mereu? Ha, stai liniștit ca mereu vine la mine acasă, de fapt chiar îmi place de el și sunt sigura ca si el simte la fel!
- CE AI ZIS?!
- Amanda gata hai sa mergem, Jungkook termină si tu!
- Da ce ai auzit, Jin si cu mine suntem foarte apropriati, cine știe poate ne-am și sărutat....
   In următoarea secundă, Amanda nu a mai apucat să schițeze că Jungkook se repede spre ea, o ridică de guler și o săruta apăsat. Se zbatea în ultimul hal dar nu avea nicio șansă în fața lui fiind foarte bine lucrat, având o forță de om nebun.
- Dă-mi drumul, lasă-mă!!!
Taehyung îl împinge pe Jungkook care era proptit de mașină deasupra Amandei, încercând sa calmeze situația.
- Jungkook, ai înebunit?!
- Taehyung pleacă si nu te băga!
- Terminate, ai speriat-o, uite cum plânge!!
- Nu îmi pasă, dăte la o parte!!
   Amanda se ridică plângând si a vrut sa plece dar Jungkook o prinde de mână si începe sa urle si sa o zguduie:
- DE CE ÎMI FACI ASTA??? DE CE STAI CU ALȚII?? DE CE? DE CE? DE CEEE??
    Se uita speriata în ochii lui neîndraznind sa scoată o vorbă, lucru pe care îl enerva si mai tare.
- VORBEȘTE!!
   Acesta doar se uita șocată de atitudinea lui si tremura in ultimul hal.
- TERMINĂ!
   Tae îl îndepărteaza pe Jungkook, punându-se in fața Amandei. Aceasta își strânge pumnii și țipă la el:
- TE URĂSC!! SA NU TE MAI VAD IN VIATA MEA!!!!
  Apoi fuge cu lacrimi în ochi către casă.
- Ești un prost! In loc sa o faci sa te iubească, ai făcut-o sa simtă numai ură!
- Ma duc după ea!
- Las-o sa plece!
- NU MA INTERESEAZĂ, NU RENUNȚ LA EA!!!
- DEJA AI STRICAT TOT IMBECILULE! DACĂ TE DUCI DUPĂ EA O SA ÎNRĂUTĂȚEȘTI STITUATIA!
  Taehyung reușește si il calmează pe Jungkook și s-au urcat in mașina apoi pleacă. Amanda ajunge acasă încercând sa își stăpânească lacrimile și încet, încet intră in casă.
- Scumpo ce s-a întâmplat, de ce plângi???
- N-nu am nimic mamă....
- Cum nu ai nimic, ai ochii roșii si plini de lacrimi! Îți tremură tot corpul!
- Sunt obosită și îmi e frig, atâta tot...
- Iubita mea, eu ți-am dat viață si te cunosc mai bine decât pe tine însuți... Cu mami poți vorbi absolut orice! Stii bine ca nu îi spun tatălui tău și putem rezolva problema împreună!
- P-pai...
   Voiam sa îi spun mamei tot dar se va speria când va afla ca am petrecut timpul cu cel mai mare dușman al tatei...
- Amanda, indiferent ce se întâmplă, mami nu va fi supărată, te rog spune-mi, expresia ta nu arata prea bine, îmi dă de gândit ca e ceva foarte important!
- Mamă îți voi spune, dar te rog sa ma asculți cu atenție și să ai încredere în mine!
- Scumpo eu întotdeauna am avut încredere în tine si voi avea în continuare!
   Eram hotărâtă sa îi mărturisesc mamei tot dar ne întrerupe cineva sunând la ușă:
- Ore cine o fi?