Promit că te voi iubi!

Capitol 5

Matteo Giovanni.

  Cu o zi înainte de interviu.

—Ultima dată când ai adus o fată, ea cu greu putea vorbi engleza, ce te face să crezi că o să am încredere în judecata ta cu această fată?

strig înfuriat la Dante. În ciuda faptului că am fost cei mai buni prieteni de când eram în școala primară, tot vreau să-l sugrumă fără sens.

El nu înțelege că timpul înseamnă bani și aruncă în mod constant toate aceste fete lângă, susținând că au talent, dar știu că vrea doar să le bage mâna în pantaloni, iar eu sunt doar un mijloc pentru asta. Toate aceste curve și târfe abia dacă îl observă pe Dante când mă văd, și cred că trebuie să se trezească și să vadă că planul lui clar nu funcționează, doar mă enervează cu fiecare încercare proastă pe care o face.

— Matteo, sunt conștient că nu am fost cel mai bun în judecățile mele până acum, dar această fată, este inteligentă. Vorbește cu ușurință suedeză, iar italiana ei este aproape mai bună decât a mea. În plus, este fierbinte și adică mai tare decât oricare dintre fetele anterioare, mai tare decât oricare dintre celebritățile cu care te-ai întâlnit vreodată.

Mă batjocoresc, nu accept asta.

Nu mă întâlnesc niciodată cu acele femei, adică sigur, există o aventură de cel mult o săptămână, dar asta e doar o plăcere carnala. Așa funcționează lumea.

—Insinuezi că nu ești interesat de ea trimițându-o la mine? Întreb, un strop de umor căptuind vocea mea.

— Nu, nu, o vreau pe asta, dar cred cu adevărat că s-ar descurca bine în echipa ta. Am făcut deja un raport despre ea, aruncă o privire.

Dante îmi întinde un dosar și îl deschid aruncând o privire la o tânără foarte frumoasă.

— Ea este perfectă. El spune. Ochii mei cutreieră chipul ei inocent și pur. Ea nu este pătată de cruzimile lumii, de parcă ar fi fost orbită și nu a fost conștientă de asta. Buclele ei de ciocolată cu lapte atârnă peste umeri ca o cascadă, iar acei ochi albaștri strălucitori sunt ca plajele din Italia. Înțeleg de ce o vrea Dante. Scanez rapid partea de sus a fișierului ei.

Mia Sofia Jones.

Vârstă:Douăzeci și trei. Născută pe 16 Octombrie 2000. Reședința anterioară: Sydney,Australia Studii anterioare:Certificat de școală superioară; 95,4 ATAR.
Nota autorilor,asta înseamnă că ea a obținut rezultate extrem de bune la toate disciplinele ei.

99,5 este cel mai mate ATAR pe care îl poate primi un student.

Am privit fisă îngândurat și am aprobat din cap.

— Bine, o să-ți las pe asta. Dar jur că voi veni după tine dacă se dovedește a fi ca celelalte fete pe care mi le trimiți. Avertizez, cu un zâmbet pervers pe buze.

— Mulțumesc Matteo, nu vei regreta asta.

spune Dante răcoros, fixându-și smokingul în timp ce se ridică de pe scaun. Înainte să părăsească biroul meu, face o pauză.

— Apropo, i-am spus să vină mâine dimineață la ora nouă. Spune el înainte de a părăsi imediat camera. O să-l omor, urăsc diminețile.

     Ziua interviului.

— Uccidi il bastardo, non mi importa più dei soldi, lo voglio solo morto. Riporta imediat la sua testa nel mio ufficio." (Omoară nenorocitul, nu-mi mai pasă de bani, doar îl vreau mort. Întoarce-i imediat capul în biroul meu.)

Url în telefonul meu. Când Fredric mi-a luat banii și a fugit după ce i-am împrumutat cu atâta generozitate, a știut că voi veni să-l ucid. Sunt doar supărat că nu voi fi acolo să văd că se întâmplă, totul din cauza acestui interviu stupid cu această fată idioată.

— Signore, sei sicuro di non volerlo fare? (Domnule, ești sigur că nu vrei să faci asta?)

întreabă Alistair, unul dintre cei mai buni asasini ai mei. Zâmbesc, el știe cât de mult mi-am dorit să-l ucid pe Fredric în ultima lună. Oamenii mei și cu mine l-am căutat.

— No, ho un'intervista tra un minuto cu una ragazza stupida che Dante pensava fosse sexy. (Nu, am un interviu într-un minut cu o fată proastă pe care Dante o consideră sexy.) Răspund. Prin telefon îl aud pe Fredrics strigând după milă. Este muzica pentru urechile mele.

— Qualche richiesta speciale, signore?(Domnule cerinţe speciale?)

întreabă Alistair. Acesta este motivul pentru care este unul dintre bărbații mei preferați.

— Tagliagli la testa mentre è ancora vivo, voglio che soffra. (Tăiați-i capul cât este încă în viață, vreau să sufere.) Aud chicotul întunecat al lui Alistair înainte ca șirul să se taie. Abia aștept să primesc capul lui Fredric. S-ar putea să-l folosesc chiar și ca decor. Mă întreb care este ora, fata trebuie să fie aproape să sosească acum. Ca la un semnal, prin ușa biroului meu cade o fetiță. Ea lovește pământul cu o bufnitură, eliberând un geamăt mic în timp ce încearcă să se adune.

Instantaneu simt că încep să răbufneasc de furie. Asculta conversația mea? Nu am nicio îndoială că era, trebuie să se fi sprijinită de uşă pentru a putea asculta mai bine. Făcând câțiva pași înainte, am stat chiar în fața ei, privind în jos, asupra corpului ei minuscul. Nu plănuiam să mai omor pe nimeni azi, dar Inima mea se oprește instantaneu când fata își abate încet privirea spre mine. Ochii ei albaștri strălucitori par să pătrundă în fiecare zid pe care l-am construit. Este ca și cum ea se uită direct în mine, ca și cum mi-ar citi fiecare gând. Părul ei este tras pe spate într-un coc jos, cu șuvițe libere încadrându-i chipul perfect tineresc. Pistruii îi căptușesc pielea palidă, iar obrajii ei sunt înroșiți într-un roșu trandafir. Mia este mult mai mult decât imaginea din dosarul pe care Dante o adunase.

Fata asta este frumoasă, e dincolo de cuvinte, tot ce ar trebui să fie e fata mea. Se uită la mine cu frică, intimidată de prezența mea. Zambesc. Este supusă și nici nu știe asta.

— Ai auzit ceva? o intreb. Buzele îi tremură de frică, în timp ce încă se uită la mine de la pământ, prea speriată ca să stea în picioare. Ea scutură din cap și firele de păr din jurul feței ei se mișcă odată cu ea.

— Nu, n-am auzit nimic. Vocea ei dulce de înger șoptește.

Până și cuvintele care ies din gura ei sunt perfecte, pătate de o notă de accent australian, dar și italian. Ea este tot ce am nevoie. Tot ce vreau. Îmi pare rău Dante, dar fata asta este a mea.