·˚ ༘ ➳〔viitorul e o dorință cumva infantilă〕 ࿐ ࿔:🖇
Obișnuiau să se țină de mână, să viseze la viitor,
Părul fetei îmbibat în parfumul florilor
Ce promiteau amintiri, promiteau veșnicie,
Promiteau tot ce a fost și mai avea să fie…
Nu mă uita…
Flori albastre cad ca ploaia asupra lor,
Au cerut să nu uite, dar au uitat de dor,
Memoria poate fi veșnică, dar omul e efemer –
Atât de ușor dispare în eter...
Nu mă uita...
Flori albastre cad ca ploaie asupra lor,
Cerul, acum pătat de nor,
Deplânge soarta celor ce nu mai sunt,
A unui tânăr și a unui mormânt...
Nu mă uita...
Acum ar vrea să plângă, să se agațe de trecut,
Vorbește în delir cu piatra, cu mormântul mut,
Nu mai aspiră la cosmic, la veșnicie –
La ce-i trebuie veșnicia dacă ea n-o să mai fie...?
Nu mă uita...
CITEȘTI
Of sweet and sour - poetry book
Poetry...and maybe sometimes words and paper are enough to heal a wounded heart
