~Prințese închise în turn

312 21 2
                                    

I-am găsit pe nenorociți mai repede decât am crezut cu ajutorul informațiilor strânse de cei din Cabrones. Aceștia își pierdeau vremea în unul din depozitele vechi din cartierul Lyndale.
Am pierdut numărătoarea celor care sunt căzuți la pământ și nu se mai pot ridica. Tot ce știu este că încă sunt foarte multe bestii în picioare. Iar săbiile acelor Cabrones au tăiat foarte multă carne.
Îmi fixez pistolul spre un bărbat din Hunters care l-a încolțit pe Jeff și încearcă să îi dea pumni consecutivi în stomac. Mă uit la piciorul său fiind la concentrare maximă și când apăs pe trăgaci, țipătul său de durere mă lasă fără auz.
Iar Jeff profită de moment pentru a îl lovi cu bâta în cap. O fi fost mușcat de un șarpe, dar pare mai în formă decât mine băiatul ăsta!
Ceea ce mă oprește din a mă bucura de acest peisaj este faptul că nu îl văd pe liderul celor din Hunters. Nu se află în depozit. Și pe capul său voiam să pariez azi.
În timp ce îmi aleg următoarea țintă, un braț îmi înfășoară gâtul și respiratul începe să fie un proces greu de realizat. Tocmai am fost luat pe la spate din cauza neatenției mele.
-Te crezi cel mai bun doar pentru că stai deoparte și tragi cu un pistol? Nu fi ridicol, Shooter!
Încerc să îl lovesc cu cotul în stomac dar se ferește de toate loviturile mele. Iar brațul său îmi strânge gâtul din ce în ce mai tare.
-Probabil mi se va ridica o statuie dacă te omor. Nu vreau să pierd această ocazie!
    Mâinile mele au luat aerul multor tipi în cartierul West dar pentru prima oară înțeleg sentimentul. Și parcă treci prin cel mai mare chin când încerci să tragi aer în tine dar nu poți.
    Este nevoie doar de o fracțiune de secundă să pot respira din nou și să îl văd pe cel din Hunters cum cade puternic pe lângă mine.
    Nu pot să cred că tocmai am fost salvat de Loko, bărbatul căruia i-am oferit cei mai mulți pumni de când mă știu.
-Mulțumesc, Cabrones! Tocmai mi-ai salvat viața!
-Avem nevoie de tine, Carvalho ! Țintele tale ne sunt un aliat de nădejde!
    Și are dreptate. Majoritatea răniților sunt victimele mele. Protectoarea mea a avut muncă grea de dus astăzi.
-Hei frate, unde este ticălosul ăla de șef? Dacă nu îl nimicim pe el, Hunters se vor ridica de fiecare dată!
    Tristan se apropie observând că pumnii săi sunt roșii de la câte fețe au lovit. Dar și pe mine mă neliniștește absența lui.
    Mă pun spate în spate cu fratele meu, luând cuțitul pe care acesta mi-l dă și fiind pregătiți să îi doborâm pe cei trei care ne-au înconjurat. Când sunt cu Tristan știu că mereu voi câștiga!
    Îl atac pe cel din fața mea cu arma, dorind să îi crestez pielea dar are reflexe destul de bune. Așa că fac primul lucru care îmi vine în minte. Arunc cuțitul spre el și fiind concentrat în a se feri, mă arunc spre el lovindu-l cu genunchiul în față. Unul la pământ.
    Dar când mă întorc spre fratele meu văd că ceilalți doi sunt deja la pământ plini de sânge. Dar uitându-mă la Tristan, observ că are fața plină de vânătăi. Au fost buni!
    Încerc să mă concentrez asupra luptei dar nu pot înțelege de ce acel nemernic nu s-a arătat până acum. Nu mai sunt mulți Hunters în picioare, credeam că îi pasă de oamenii săi.
    Zayn pare foarte înfierbântat și probabil îi va adormi pe toți cât de curând. Iar Cabrones par chiar în formă, cu Loko în frunte. Așa că de ce nu apare? De ce nu ne atacă cu tot ce are? De ce se ascunde?
-Crezi că este de ajuns? Ceea ce facem aici, crezi că este de ajuns?
    Vocea lui Zayn mă trezește din gânduri și se pare că bestiile mele au luat o mică pauză, lăsându-i pe cei din Cabrones să se joace cu dușmanii noștrii.
-Această seară le-a arătat faptul că suntem mai puternici. Cu siguranță și-au învățat lecția!
   Expresia lui Zayn la cuvintele mele îmi arată neîncredere ceea ce mă face și pe mine să fiu neîncrezător.
    Deodată, o grenadă explodează, aruncându-ne pe toți la pământ și simțind cum urechile îmi sângerează.
    Cine naiba a avut tupeul să facă asta într-un depozit vechi? Ne-ar fi putut omorî pe toți!
    Îl ajut pe Tristan să se ridice de jos fiind puțin bulversat și încăierarea care era acum un minut a dispărut, acum uitându-ne toți unii la ceilalți.
    Dar ușa depozitului se deschide, scoțând imediat pistolul și fiind gata să nimeresc intrusul. Este un Hunters.
-Acesta este un mesaj pentru Bestii de la liderul nostru. Să nu credeți că suntem ușor de speriat, ticăloșilor!
    Îi arăt cea mai înfricoșătoare expresie celui care a vorbit iar Loko își lovește sabia de pământ arătând că este nerăbdător să îl taie în bucățele.
    Dar eu sunt foarte curios ce mesaj au ei să ne transmită.
-În seara asta ați fost atât de concentrați în a ne ataca, încât ați uitat de prințesele voastre închise în turn.
    Prințese închise în turn? Nu am niciun chef să mă joc de-a ghicitul cu ei!
-Despre ce naiba vorbiți? Vă credeți într-un desen pentru copii sau ce? 
    Toată lumea începe să râdă la replica lui Jeff dar după chipul serios a celui care ne-a oprit bătălia îmi dau seama că nu vorbesc despre un desen animat. Și atunci panica își face rădăcini în mine.
-Liderul nostru a făcut o vizită unuia dintre voi și a avut supriza de a găsi două prințese închise în turn. Acum oare pricepi ce vreau să spun, Shooter?
-Nu! Nu, nu, nu, nu! Spune-mi că nu te referi la ce mă gândesc eu!
    Zayn pășește din mulțime, în față, iar chipul său nu a fost niciodată mai speriat. A început să transpire și mâna îi tremură pe bâta de oțel.  
    Despre ce naiba vorbește tipul ăsta?
-Pe bune, Caleb? Chiar nu îți dai seama ce încearcă să ne spună?
    Sunt derutat si toată lumea mă privește întrebătoare. Dar chiar nu pricep ce amenințare e asta. Sau nu vreau să pricep?
-Raven si Chloe au ajuns pe mâinile lor!
    Cu o viteză de nemaivăzut mă întorc spre cel care ne-a transmis mesajul și îmi scot protectoarea tot atât de repede.
    Oricine va pune mâna pe iubita mea nu va mai respira.
-Ce crezi că faci, frate? Dacă îl omori, fetele vor păți ceva!
    Tristan se pune în fața traiectoriei mele și îmi forțează mâna să arunce pistolul. Dar are dreptate! Dintr-un impuls puteam să fac cea mai mare greșeală a vieții mele.
-Vei primi mesaj mai târziu cu ce ai de făcut dacă vrei ca iubita ta să se întoarcă la tine. Dacă încercați să ne trageți pe sfoară, ambele vor muri!
    Înghit în sec și atunci se face întuneric. Pentru mine, acum totul este beznă.
-Hunters! Dacă vă atingeți de un singur fir de păr din capul lor ..vă va suna ceasul!
    Iar cuvintele lui Zayn sunt singurele care se mai aud înainte ca ușa depozitului să se închidă în urma acelui nenorocit.
    Mă trântesc la pământ începând să îmi strâng pumnii cât de tare pot. Așa se simte un om când moare tot ce e mai bun din el.

Bestiile din Cartierul West Where stories live. Discover now