𝑅𝑜𝓈𝑒𝓃... [✔]

✦ paisprezece

— Kim Rosen? rămâi te rog să vorbim.

Te uiți la mine. Eu mă opresc lângă catedră, făcându-i din mână prietenei mele, ieșind și închizând ușa în urma ei.

Apoi, tu îți fixezi privirea pe mine. Să fie din cauza bârfei care se plimbă pe holurile liceului despre fata care te place sau... ziua de ieri.

Știi... și acum îți simt atingerea pe mine. O simt întipărită pe piele.

Tu îți dregi vocea, deranjată de ceva.. de prezența mea?

— Vreau să lămuresc ziua de ieri... nu vreau să crezi că intenția mea a fost altceva. Eu.. te-am văzut în acea stare și am vrut să te ajut. Nu vreau... să crezi că îmi place de tine sau ceva.

M-am oprit din orice. Din a gândi limpede. M-am oprit din a respira oxigenul. M-am oprit din a crede în ceva ce este imposibil.

— Eu sunt eleva dumneavoastră, atât. Nu am ce să înțeleg greșit, spun, înghițind nodul din gât și încercând din toată puterea mea să nu plâng de față cu tine.

Tu pari mulțumită de răspunsul meu, și respiri ușurată.

Tu zâmbești,
eu plâng...

Tu respiri ușurată,
eu mă sufoc...

Tu mă vezi ca o simplă elevă,
eu te văd ca fiind prima iubire.