𝑅𝑜𝓈𝑒𝓃... [✔]

✦ douăzeci și patru

- Ți-am spus că dacă starea ta se agravează, voi scrie un raport și voi anula liceul obligatoriu.

Totul se prăbușește. Totul se rupe în bucăți cu fiecare cuvânt rostit de domnul Lee. A făcut-o? A anulat totul? Asta a fost totul? Nu te voi mai vedea în fiecare zi.. Vocea ta.. ușor, va deveni ceva străin pentru sufletul meu. Iar chipul... chipul îți va deveni doar o amintire în timp. O amintire pe care o iubesc pentru că este vorba de tine.

- Vreau să fiu singură, spun din senin, fără să-i privesc și mă întorc pe partea stângă, trăgând cearșaful peste mine, mai sus de gât.

Aș plânge. Aș urla la ei. Aș distruge totul. Aș blestema faptul că inima mi s-a oprit. Aș blestema ziua când m-am născut. Aș... face multe lucruri.

Dar nu pot. Pentru că nu este vina nimănui că sunt defectă și locul meu nu este pe pământ.

Poate că toate astea sunt un semn să te uit... poate că este un semn să renunț la acea minune.. minunea că tu mă vei iubi așa cum o fac și eu.