- Haide, Fallon, lovește nenorocitul ăla de manechin!
Am dat un pumn zdravăn manechinului din fața mea, făcându-l să se zdruncine. Purtată de val, am luat țepusa așezată în apropierea mea și am înfipt-o în pieptul manechinului.
- Primesc asigurarea că n-ai să mă folosești pe post de manechin? zise Angel, rânjind prostesc.
- Nu promit nimic, am spus, așezându-mă pe jos. Mi-am dat părul pe spate și mi-am trosnit degetele. Angel se așeză lângă mine.
- Ar trebui să le spun băieților. E subsolul casei mele, or să afle involuntar.
- Eu n-am zis nimic.
- Deci nu te deranjează?
Am reflectat asupra ideii. Toți erau vampiri, chiar trebuia să am încredere în ei? Semnul în formă de spirală de pe brațul lui Angel îmi confirmase faptul că el era Observatorul meu. Dacă el avea încredere în băieți...și eu puteam.
Corect?
- Mai...mai lasă-mă ceva timp.
Nu știu de ce ezitam. Probabil că mă simțeam ciudat să stau în cercul unei specii pe care mi-a fost însărcinat s-o extermin. Și nu-i cunosc suficient pe niciunul din ei în așa fel încât să le anticipez reacția.
- Bun. Luăm o pauză aici, poți să mergi să faci duș și-ți aduc niște haine d-ale soră-mii.
Oftă încruntat, ațintindu-și privirea pe podea.
- O să mă omoare dacă își dă seama că i-am umblat în dulap.
Am râs.
Mi-a arătat calea spre baia de la subsol, spunându-mi că am tot ce-mi trebuie acolo. Am intrat, mi-am dat hainele jos și le-am pus pe suportul de lângă ușă. Am intrat în cadă și am dat drumul la apa fierbinte. Nu mi-am dat seama cât de obosită eram până când nu m-am relaxat.
Am auzit un ciocănit și am sărit speriată.
- Nu mă uit, juur! Am venit să-ți aduc hainele.
Am tras perdeaua de la cadă și i-am spus să intre.
- Imediat ce termini aici, te așteptăm la etaj, spuse Angel și ieși din baie.
Imediat ce am terminat, mi-am pus hainele mele pline de sudoare în geantă și am respirat adânc.
Am urcat două rânduri de scări până când am simțit mirosul de cafea. M-am lăsat purtată de miros ca Jerry după cașcaval. Am intrat într-o încăpere care se presupunea că e bucătăria, unde se aflau Angel, Derek și o figură necunoscută.
- Bun. În primul rând, Angel, dacă umbi la mine în dulap măcar alege ceva ce se potrivește. NU POȚI să combini bluza asta cu blugii ăia, pur și simplu. În al doilea rând, cineva să-i pună cafea până mergem noi două să dregem catastrofa modei provocată de Angel. Of, câte sacrificii trebuie să îndur.
Vorbea foarte repede și avea o voce plăcută. Avea același păr castaniu și ochi negrii ca Angel.
- Trei, eu sunt Amanda, copilul-care-nu-e-un-eșec al familiei.
Derek își dădu ochii peste cap și se așeză pe scaun.
- De unde până unde, rogu-te să-mi spui, ești tu reușita?mârâi el amuzat.
Amanda zâmbi sarcastic.
- O să absolv liceul mai devreme ca voi, sunt mai mare, sunt mai deșteaptă și AM SIMȚUL MODEI, MULȚUMESC LUI DUMNEZEU. Am câștigat. Beți-vă cafeaua.
Energia ei debordantă era copleșitoare. Personalitatea ei era diametral opusă de cei doi frați.
- Bun, dacă ai de gând să stai aici, așteaptă-mă până îți aduc o bluză mai puțin din '80 și mai mult de prin epoca ta. Fallon, așa-i? Apropo, îmi plac ochii tăi.
Și a ieșit pe ușă. Incredibil.
- Wow, okay. Amanda e foarte..., am zis, neterminând fraza.
- Hiperactivă? Obositoare? Prea autistă pentru secolul ăsta?mormăi Derek.
- Voiam să spun imprevizibilă dar.., am pufnit.
Derek îmi făcu semn să mă așez lângă Angel, și-mi puse ceașca de cafea în față. Am inspirat mirosul de cafeină și am zâmbit mulțumită.
- Vreo urmă de vampiri până acum? Vreau să spun, cu intenția să muște?
M-am înecat. De ce știe Derek? Câte anume știe?
- Ne-a auzit în subsol. N-am avut cum să dreg busuiocul, se scuză Angel.
Am clipit mirată și am răspuns.
- Doar unul. De dimineață. În rest a fost bine, nu cred că toate Vânătoarele au norocul să vadă doar un vampir ofensiv pe zi.
Angel își scărpină ceafa, iar Derek zâmbi.
- Câte Vânătoare crezi că umblă libere prin lume?întrebă el brusc.
- Păi...n-n-nu..
Ia-o încet. Dacă te-ai încurcat, mergi pe altă cale.
- De unde să știu eu?
- Dacă răspunsul ar fi fost "o grămadă", nu crezi că ai fi auzit despre ele?ironiză el.
- Ia-o ușor, frate, interveni Angel. Fallon, în următoarea ordine de idei, ești singura Vânătoare existentă.
Am rămas mască.
- Poftim? Până când?
- Cam.. Până când renunți la povara de a mai fi o persoană.
