O poveste Hinny ~Vol III~

Capitolul 3

Autor POV:

      Curând, Devoratorii Morții atacau mult mai des. Așa că membrii Ordinului Phoenix începuseră să plece în misiuni. 

- Nu-i corect, se plânse Ron, într-o zi. Noi de ce nu putem merge in misiuni? Tot ce facem e sa dăm din baghetă toată ziua! 

- Da, mie-mi spui? zise Harry ironic. 

- Dar e periculos! spuse Harmonie. 

- Da, îi răspunse Ron, dar de-asta suntem aici, nu? Că sa luptăm împotriva lui Voldemort! 

- Ar trebui sa nu va mai plângeți, zise Lupin, care tocmai trecea pe lângă ei. Antrenati-va pentru când va fi cu adevărat nevoie de voi! 

Așa îi făcu pe toți să nu se mai plângă pentru o vreme. 

                                                                                               ***

Ginny POV:

    Știu că băieții sunt foarte frustrați că nu pot să participe la misiuni, dar eu nu înțeleg de ce se plâng. Nu că nu vreau sa ajut, dar prefer sa stau aici, în ,,siguranță". Oricum, ,,frustrarea" lor e nimic pe lângă felul în care se cearta adulții din când în când. Așa era într-o zi, după antrenamentul de dimineață, veneam să luăm prânzul, când intrăm în bucătărie vedem jumătate de Ordin strigând unii la alții.

-...Nu faci efectiv nimic că să ajuți! Urla dna Malfoy la soțul ei. Nici un scaun nu ești în stare să aduci, fara sa dărâmi ceva! 

Între timp mama și Bill se certau pe tema parului ,,prea lung" al lui Bill.

- O să cadă în mâncare, dragule, zicea ea, și după nu mai mănâncă nimeni nimic.

- Ba nu! se opuse fratele meu cel mai mare, daca mi-l prind n-o sa cada! 

Puțin mai încolo Lupin, Tonks și Kingsley nu se înțelegeau pe tema locului cel mai sigur in care să vorbească despre lucruri secrete când sunt la serviciu. 

-...ai văzut și tu, Remus, că Fudge îi pândește pe toți, vrea sa afle orice, acum că nu mai e ministru și oamenii nu-l prea mai plac așa mult, spuse Tonks. 

Mi se pare absolut penibil. Vine și omul la masa, că să-i găsească pe toți ceilalți certandu-se in loc să pună masa. 

- Cred, zise Draco, că dacă nu intervenim, o sa se transforme totul într-un mare dezastru. 

- Ai dreptate, spuse și Fred. Lăsati-ma pe mine sa dau tonul de pornire! HEI LUME! IN CAZ CA N-ATI OBSERVAT, AM TREMINAT ANTRENAMENTUL, SI NE E CAM FOAME! ATI VREA VA ROG SA NU VA MAI CERTATI, SI SĂ FACEȚI CEEA CE AR TREBUI SA FACETI! 

- Mamă, dar ai zis tot, zise George. Aproape că nu mai avem ce să spunem!

Cred că Fre vorbea foarte serios, pentru că toți se opresc din vorbit și se uita mirați la noi.

- Ai dreptate, Darco, spuse dna Malfoy. 

- Da, da, spuse și tata, hai sa punem masa ca lumea, subliniază el. 

- Pe bune acum! Izbucni dl Malfoy. Bărbații nu se prea pricep la asemenea lucruri! 

- Da, da, dragă, zise dna Malfoy, ai dreptate. 

- Și așa, spuse Fred, este cum sa ai un succes garantat in ceea ce faci.

- Cum, sa urli la om? întrebă Harry. 

Fred deschise gura să-i răspundă, chiar atunci intra Cedric in camera, și spuse dintr-o suflare:

- Sirius Black! Striga el, disperat. 

- C-ce? 

- Sirius Black, repeta Cedric. În șemineu! 

- Care din ele?

- Cel din sufragerie! 

Harry o luă la fugă intr-acolo, și mă iau după el. 

Într-adevăr, capul lui Sirius era în șemineu.

- Bună, Sirius! spune Harry. 

- Bună Harry, bună Ginny. Tocmai îi ziceam băiatului Diggory că te căutam.

- Ei bine, uite-mă! 

- Bun, vreau sa le transmiți celorlalți ca o sa ma întorc curând. 

Și cu un pocnet, dispare. 

Chiar în acel moment toti Membrii care erau în bucătărie veniră grămadă în sufragerie. 

- Chiar e? întreba Lupin. 

- Da, a fost în șemineu. A vrut sa-mi spună sa va transmit că se va întoarce în curând, răspunse Harry. 

- Atât? spuse Bill. 

- Atât, zise Harry. 

- Acum putem manca? Zice Ron. Mi-e foame. 

- Numai la mâncare te gândești, spun eu. 

- Știti ceva? spune Hermione. E o idee excelentă! 

Hello, guys! Un nou capitol, și destul de curând, având în vedere de faptul că de obicei îmi ia vreo săptămână sa pun next. Știu că am zis că se va întoarce Sirius curând, dar cred că ar fi mai interesant sa se întâmple ceva înainte de asta. Voi ce credeți? (⁠◍⁠•⁠ᴗ⁠•⁠◍⁠)⁠❤