Ginny POV:
Stau o vreme afara, dupa un copac, astfel încât sa nu ma vada nimeni. La un moment dat, imi revin in minte cuvintele lui George.
~ N-o sa mearga, i spusesem eu.~
~ Asta rămâne de vazut, raspunse el, si pleaca fara sa-mi astepte raspunsul.~
Cu asta in minte, ma intorc in casa, si ma duc in locul in care isi tine Ordinul intalnirile. Usa este inchisa, dar pe sub ea observ un fir foarte subtire. Zambind, ma uit in sus, si-i vad pe Ron, Hermione, Fred, George si Harry aplecati deasupra balustradei de la etajul 1, fiecare cu o ureche de culoarea pielii la ureche.
Spre surprinderea mea, niciunul nu ma observa. Sunt prea ocupati sa noteze -ce aud, probabil- in caiete. In sinea mea, imi vine o idee. Fac cale intaorsa si ma duc pe la cealalta scară care comunica cu holul pe care sunt ei.
Ajung in capatul holului si ma indrept spre ei. Nici acum nu m-au observat, pentru ca pasii mei sunt amortizati de covorul de pe jos. Mai merg putin si sunt chiar in spatele lor.
' Unu, doi, trei! '
Sar pe ei si in același timp strig -BAUUUU- si sar cu totii in aer. Cateva ciete chiar cad la etajul anterior.
Se uita speriati in spate si ma vad.
- Ginny! Stii ce m-am speriat?!
- Scuze! Pareati ocupati, ma apar eu.
- Eram ocupati! raspunde Ron.
La parter se deschide o usa.
- Ce-i cu zgomotele astea? intreaba dna Malfoy. Avem o inturnire importanta!
- Scuze! strig eu. Fred mi-a aruncat caietul de la etajul 1!
- Ba nu! Striga el. Hoata mica!
Fred si George par pregatiti sa ma fugareasca, asa ca inainte sa reactioneze macar, o iau la fuga. Din cauza ca erau cu spatele, nu-si dau seama ca am fugit pana nu dau coltul, si atunci e prea tarziu. Deja am ieșit si mă ascund după un copac. Mă fac comoda, pentrucă o sa stau aici mult până mă găsesc ei -asta daca o fac.
Harry POV:
In timp ce Fred și George o fugăresc pe Ginny - cu Ron și Hermione ajutandu-i- eu mă gândesc.
Ei chiar nu realizează în ce pericol suntem? Daca nu ar fi vrăjile de protecție, am fi morți până acum. Și-mi mai spun mie că îmi fac prea multe griji!
Dar mă mai macină ceva. Ar trebui sa imi cer scuze doamnei Weasley, pentru că stiu că am greșit. Dar mi-e dor de Sirus! Atâta timp nu am avut familie, încât atunci când am gasit-o mi-a fost frica sa n-o pierd.
Aud niste pasi apropindu-se, si Ginny apare in fata mea.
- Gata fugarirea? o intreb.
- Nu. M-am ascuns intr-un copac, si cand s-au dus in padure, am fugit inapoi in casa. Si-acuma ma cauta acolo, spuse ea razand.
Insa se opreste imediat; imi vede fata.
- Ce s-a intamplat?
- Nu stiu caum sa-ti zic, dar la intalnirea de azi au vorbit despre faptul ca daca Devoratorii Morții pun mana pe noi si ne duc la Voldemort -ei bine atunci sigur vom muri.
- Ah, asta era, zise Ginny. Și, ăăă persoane disparute? Cineva cunoscut?
- Nu inca; nu cineva de care am auzit.
Dupa o tacere lunga, spun:
- Oricum, vrei sa mergem in singurul loc in care nu ne vor gasi niciodata?
- Care e acela?
- Camera secreta din brioul bibliotecii! îi raspund.
- Woah, habar n-aveam ca exista asa ceva!
Alergam pana la etajul 3, unde e biblioteca, si trec pe langa rafturile pline cu carti vechi. Dupa ele, intr-un colt se face un hol. Holul acela e de fapt o acoperire pentru locul unde sunt birourile de scris. De la perete, al treilea are un sertar destul de mare. Trag de maner, si in fata noastra apare un mic hol.
- Dupa tine, ii spun lui Ginny.
Imediat ce intru in micul hol, sunt atras in sus, si aterizez intr-o camera ca o mica sufragerie.
- Este uimitor! spune Ginny. De unde stii de ea?
- Lupin mi-a aratat-o, ii spun.
Ginny deschide gura sa intrebe ceva, dar ii raspund inainte macar sa spun ceva.
- Nu, Fred si George nu stiu de existenta ei.
- Atunci nu trebuie sa imi fac griji ca ne va gasi cineva.
Daca inainte Ginny statea la 2 metri de mine -prea socata, probabil- acum ca se obisnise cu locul se apropie de mine la 30 de centimetri.
- Si ce vrei sa facem cat asteptam sa treaca timpul ca sa putem sa iesim de acici sa sa-i surprindem? intreaba ea.
Zambesc larg.
- Nu-mi vine decat un singur lucru in minte.
Ginny se arunca in bratele mele si eu o sarut, asa cum n-am mai facut de mult; aproape ca uit cu totul de ce probleme am.
Autor POV:
La aproape 1.000 de kilometri departare, cineva planuia să intre cu forta in castelul Hogwarts.
Hello guys! Stiu ca nu am prea mai postat capitole noi in ultimul timp ~abia am raspuns mesajelor pe care le-am primit~ dar sper ca acum ca e vacanta sa pot sa postez mai des! Sper ca va place capitlul si ca va tine putin in suspans. See you soon!(♡ω♡ ) ~♪
YOU ARE READING
O poveste Hinny ~Vol III~
Romance|| Dedic această carte numeroasei mele familii, părinților mei, bunicii mele, unchilor și mătușilor, verișorilor, atât de mulți că abia am cunoscut vreo jumătate din ei. Ei mă inspiră, de la întâmplări hazlii pe care m-am decis sa le folosesc, la pe...
