Mă sprijin Suflete
Pe-o Ață
Gata, gata
Să se rupă
Seara-mi pare dimineață
Bucuria o nălucă
Legănat pe pom mi-aruncă
Toată ironia sorții
Acalmia vrea să plece
Și mă lasă singur
Rece
Hazardat în gheara nopții
Nu văd florile, doar spini
Încâlcit în mărăcini
Cufundat în bezna morții
Hăituit de porci și câini
Ce-i aveam cândva de frați
Azi dușmanii
Preschimbați
În călăi din camarazi
Rând pe rând îi văd cum vin
Cu paharul de venin
Mă privesc și îmi șoptesc
La mulți ani de boli și chin
Ața ruptă ți-o dorim
GV
