Am vrut cu mine, să vă duc pe munte.
Prieteni dragi, ce viața mi v-a dăruit.
Dar voi v-ați supărat și-atât de multe,
Săgeți în suflet, cu ură mi-ați înfipt!
Azi cu durere vă privesc cum plângeți.
Pe oamenii din jur, bârfiți că-s vinovați.
În loc să vă luptați,cu foc și să învingeți.
Cu tânguieli copilărești, vă lamentați.
Ce semănam de mici, noi mari culegem,
Ce ieri am semănat, culegem îndesat.
Cărarea vieții, ne-am ales și mergem.
De pașii care-i faci nu-i nimeni vinovat.
GV
