Îndoieli

Pierdut in ochii tai,verzi.

Jules
Imediat ce aceștia pleacă,mă repezesc în dormitor.
Ușa ce s a închis cu un zgomot puternic mă face să tresar.
-De unde te cunoști tu cu Rhys? Întreabă Arsh.
Indiferent de răspunsul pe care îl voi da acesta va face același lucru,se va enerva.
-Nu l am cunoscut până azi,răspund calm luând demachiantul de pe noptieră.
-Mi se pare ca el te cunoștea pe tine...sau poate ma înșel?
-Te înșeli,răspund din nou. Nu l am cunoscut până azi când mi l ai prezentat tu însuși.
-Dacă,insiști. Odihnește-te,mâine mergem la galeria de artă organizată de Cairo.
Schițez un scurt zâmbet pe buze,lăsându-mă în voia sorții.
Mă demachiez lent,mergând in cabina rece și întunerica a dusului.
După un duș lung și fierbinte,aleg să mă bag sub așternuturile ce mă așteptau.
În urmă cu 5 luni.
-E pentru binele tău,spuse tata. E un bărbat pe cinste,te va proteja și te va iubi necondiționat.
-Cum? Ridic vocea la el. Cum mă va proteja? Crezi ca dacă are o poziție puternică și oameni care să îi facă tot timpul poftele,mă va proteja?
Nu e în stare să mă protejeze de el însuși,dar de ceilalți?
-Nu l subestima,Jules. Am încredere în el ca nu te va rănii
-Și dacă te înșeli? Întreb printre lacrimile ce mi se întindeau pe obraji
-Lasă asta în voia sorții,Jules. Karma se face mai face și singură.
Privesc,bărbatul din fața mea,cel căruia îi eram sortită,cel care mă aștepta să plecăm la galerie.
Auzindu-mi tocurile,acesta își ia privirea din telefon,și și-o îndreaptă asuprea mea.
-Arăți superb,Jules.
Dau ușor din cap în semn de mulțumire. Acesta îmi ia mâna,și mă târăște după el în mașina sa.
Deschizându-mi ușa,mă așez ușor pe scaun din partea dreaptă.
-Dacă vrei,după ce termin treaba la galerie,putem merge la cumpărături.
-Sigur..ar fii frumos.
Telefonul meu e cel care oprește liniștea,deschid ușor ecranul,văzând un mesaj de la sora mea.
Elena: Tata vrea să te vadă. A spus ca e ceva important. Când ai timp?
Mă gândesc câteva minute înainte să îi răspund. Ce i ar trebui tatălui meu de e așa important? Peste umărul meu,Arsh aruncă o privire la mesaj
-De ce vrea să te vadă tatăl tău?
-Nu știu,răspund sincer.
Tastez ușor,un răspuns afirmativ dându-i de înțeles ca voi fii acolo mâine.
-Am ajuns,spune el în timp ce oprește mașina. Cobor din ea,mergând în spatele său ca și o sclavă.
Dă mâna cu mai mulți bărbați pornind o conversație de fiecare dată.
Punându-mi mâna pe umărul său îi șoptesc ușor la ureche:
-Mă duc să privesc tablourile,spun plecând deja departe de el. De ar fii așa de ușor pe cat pare de plecat,aș fii făcut-o de mult.
Mă pierd prin lumea artei,de când eram mica avusem o pasiune pentru arta.
Desenam,când eram stresată,și mă linișteam. De fiecare dată când avem probleme de familie,de fiecare dată când îmi spuneam ca nu s destul de bună pentru ducerea numelui de familie mai departe. Într-o lume ca și a mea,mereu numele familiei trebuie dus cat de sus se poate. Așa îmi spunea tatăl meu tot timpul.
Mă opresc în fața unui tablou dureros de frumos. Arată iubirea, era o pânză plină de culoare,verdele culoarea mea preferată se vedea cel mai mult.
Era peste tot,rozul ce evidenția apusul soarelui,era de asemenea la fel de frumos. Tabloul în sine,arată dragostea,iubirea,afecțiunea ca și cum ar fii cel mai ușor lucru de demonstrat.
-Bănuiesc ca îți place acest tablou,se aude o voce groasă din spatele meu. Te uiți încontinuu la el de mai bine de 10 minute.
Înainte să mă întorc să mi dau seama cine mi se adresa,vocea aia mi a trecut ca un fior pe tot spatele. Cu ajutorul tocurilor mă întorc încet către Rhys Devanport.
Ochii săi albaștrii se plimbau peste tot corpul meu,înainte să mă întorc către el.
-E destul de frumos,șoptesc cu o voce pe care nici măcar eu nu o cunoșteam.
Acesta face un pas periculos de mare către mine,ajungând in același drept.
Cu mâinile în buzunarele pantalonilor săi  negri, răspunse
-Da,într-adevăr, e un tablou semnificativ. Verdele cel mai mult se potrivește cu ochii tăi. Sunt la fel de puri ca și verde din tablou. Sunt acei ochii în care te poți uita ore în șir fără a se plictisi cineva.
La auzul afirmației sale,rămân șocată
Rhys Devanport,cel mai afemeiat bărbat,tocmai îmi spuse ca s ar fii putut pierde în ochii mei fără să se plictisească