Plecarea

458 35 1
                                    

Rhys
         Am ajuns acasă târziu. Ne și certasem atunci. N am mai schimbat o discuție cu ea de mai bine de 6 ore. A fost prima noastră ceartă de când locuia cu mine. Îmi aduc aminte și acum cuvintele care mi le spuseseră:
-Crezi ca asta mă deranjează,Rhys? Crezi ca mă deranjează ca ea mi-a adresat vorbele respective?
Doamne. Ești inutil,câteodată. Omori oameni în stânga și în dreapta,dar nu poți observa ceea ce mă deranjează?
-Ajunge,Jules!
-Nu...Nu am terminat aici. M am săturat până peste cap de asta,Rhys. Odată ești cu mine,odată nu mai ești. Ne învârtim așa de câteva zile. Îmi dai una caldă,10 reci. Ți se pare normal,Rhys?
Vrei să fie ceva între noi sau nu? Spune mi! Te rog,Rhys,nu mă face să mă îndrăgostesc de tine,iar tu să dispari.
-Pe naiba! Normal ca vreau sa fiu cu tine.
-Vrei? Cum? Dovedește! Mi ai luat apărarea în fața ei, și ce? Când te am întrebat,ce a fost între voi,ai refuzat să vorbești cu mine toată seara! M am săturat până peste cap de asta,Rhys. Ori îmi spui acum,ori poți considera ca între noi s-a terminat pe veci
-Of iubito. Nu tu decizi când se termină între noi. Ci eu. Îmi pare rău,Jules. De data asta puterea eu o dețin.
-Ești bolnav,Rhys. Refuz să mai am de-a face cu tine. Iti mai dau o singură șansă. Nu o da în bară,Rhys! Te rog, nu mă răni și tu.
Mă uit la ea,privindu-i obrajii plin de lacrimile sale.
-Du-te la culcare,Jules. Vorbim mâine dimineață.
Aceasta nu a mai zis nimic...chiar dacă se vedea cu ochiul liber ca ar mai fii spus câteva. Nu am vrut niciodată să o rănesc,ci din contră,tot timpul am vrut să o protejez. Dar n am reușit. Nu sunt bărbatul potrivit pentru ea! Nu când sunt atât de toxic!
      Amintirea cuvintelor ei,încă îmi bântuie gândurile. După ce am trimis-o,aseară la culcare,m am întors în celula lui Arsh Brown,să termin ceea ce începusem acum. L am lăsat pe mâna oamenilor mei. El a fost mereu coșmarul ei cel mai mare.  I am eliminat coșmarul. Trântesc furios,ușa,mergând hotărât către cameră să. Nu bat la ușă când intru,rămânând surprins când observ,ca camera e goală. Nu se poate! Refuz! Am verificat toate camerele din casă,insa in zadar. Am sunat-o și de câteva ori,dar rezultatul a fost același.
-Cum ai putut nenorocitule?! Doar ai fost de pază toată noaptea! Ai fii văzut-o!
-Domnule...eu...vă jur! N am văzut-o deloc.
Îmi trec mâinile puternic prin păr.
-E în regulă,Josh. Poți pleacă,spune Luca.
-O vom găsi. N are unde să plece așa departe.
-Pe dracu. N ar fii trebuit să o las să plece.
-Să nu mi spui. Marele Rhys Devanport s-a îndrăgostit!
Mârâi.
-In sfârșit! Ai văzut și tu cum e. Cum te simți,Rhys?
Să simți ca tot ceea ce aveai a plecat definitiv? Să știi ca singura ființă care avea încredere nespusă în tine,nu mai e?
Pumnul meu face contact cu maxilarul sau.
-Fă te util,Luca. Ai 3 ore la dispoziție să o găsești,altfel nu știu ce îți fac. Țineți morală pentru mai târziu când sunt praf. Nu acum,idiotule.
*****************
3 zile afurisite.
Atât a durat ca oamenii mei să o găsească. Am fost îmbarcați în avion chiar acum pentru a zbura la Londra.
Acolo s-a dus. Nu înțeleg cum. Dar nici măcar nu are importanță.
Am simțit ca înnebunesc în aceste 3 zile. Casa mea era mai goală ca niciodată. Zilele acestea am dormit în camera ei. Chiar dacă ea s-a dus,mirosul ei era încă întipărit pe așternuturile patului.
M-am simțit așa de pierdut. Parcă ea era sursa mea de energie. Sursa din care mă hrăneam în fiecare zi. Fără prezența ei,m am simțit lipsit de energie. Ca și cum bateriile mele trebuiau puse la încărcat.
Fiecare afurisită de secundă din acele zile,le am petrecut gândindu-mă la ea. Non stop. Mă trezeam gândindu-mă la ea. Adormeam gândindu-mă la ea.
Ea făcea parte din rutina mea zilnică. M-a făcut să trec prin toate stările posibile până când să o găsesc
M-am simțit în aceleași timp, trădat. Jur, ca o să o găsesc și ca o să o fac să regrete ca s-a urcat în afurisitul ăla de avion,fără știrea mea. O să o fac să treacă prin aceleași lucruri prin care am trecut și eu. O să mă alin cu durerea ei.
A început acest joc,conștientă de ceea ce se poate întâmpla. Conștientă de tot ce puteam să îi fac. M-a subestimat,dacă ea a crezut ca o să o las să câștige.
O să câștig acest joc,cu sau fără aprobarea ei.
De abia aștept să o revăd din nou!
——————————————————————————
Heyyyyyy!!! Sper că va plăcut acest capitol nou.
Aștept părerile voastre!
Aș aprecia enorm dacă ați arunca o privire și pe contul meu de tik tok "Alenddlf!"
Vă aștept,acolo!

ÎndoieliUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum