Născută la miezul nopții (Vol. I)

Capitolul 24

În versuri triste și pline de jale,
Simt cum inima mea se frange-n bucăți mici și pale.
Neliniștea mă învăluie într-un dans amar,
În această iubire disperată,ma pierd într-un abis murdar.

Perspectiva Autoarei

În timp ce Eva își pierde din viața pe fiecare secundă ce trece,Damien intră din-nou în vraja Amaliei, o femeie crudă,cu ochii negri.

Damien este în dormitor cu Amalia.
Eve stă pe un pat de spital.

Damien este sub o vrajă puternică.
Eva este pe moarte.

Damien o iubește pe Eva.
Eva nu îl mai iubește de când l-a vazut atins de altă femeie.

Doctorii vampiri se chinuie să o țină în viață cu sângele lor.
Însă niciun sânge nu o mai poate ajuta, înafara de al alesului ei.

El a uitat să îi administreze o mică doză din sângele său la începutul săptămânii.
Sângele lui nu îi mai curge prin vene ca acum 2 săptămâni.

Un junghi îi străpunge mintea si inima ce nu o mai are, în momentul când inima ei cedează
Iese de sub vrajă.

Țipă în gura mare.
Îngerul lui a pierit.

Fuge acolo unde este ea.
O vede stând pe un pat de spital,înfășurată într-un cearșaf alb.

De ce i s-a întâmplat asta lui?

Începe sa îi muște corpul, să îi dea din sângele său.

Nu funcționează.

Cade în genunchi lângă patul ei,o imploră și strigă la zei.
Să o întoarcă la viață, jură că o va lăsa să și-o trăiască .

E vampir, vampirii vin din iad.
Zeii nu ascultă demoni.

Trădarea se plătește scump, nu-i așa Damien?
Ai simțit-o pe pielea ta, așa cum ardea și inima Evei când tu te culcai cu alta.

A promis că nu își va bate joc de ea.

Însă îl va ierta.
E sigură că nu va face aceași greșeală de doua ori.
Dar ea nu știe ce e în capul Ameliei, prietena lui Agnes.

Sângele lui Damien începe să îi curgă prin vene,dar foarte lent.

Lent...

Se va trezii peste ore,zile, luni sau chiar ani.
Damien simte că se va trezii, așa că nu o va îngropa, indiferent de ceea ce vor spune ceilalți.

Oare vei reuși Damien să repari greșeală înșelării și trădării?
Sau va fii nevoie de o vrajă?

Eva

Simt cum sunt trasă într-un abis fără sfârșit de către o gheară ascuțită.
Nu vreau sa îl părăsesc pe Damien.. .

Nu contează că m-a trădat.
Nu contează că m-a înșelat.
Contează că are nevoie de mine ,iar eu de el.

Știu că a fost sub influența unei vrăji,el nu mi-ar face niciodată asta ,a promis.
Am auzit de o vrajă de la Raven ,ca răspuns la vraja în care a fost Damien.

Prin umbrele nopții ,vraja se rostește,
Un blestem asupra trădării se ivește.
Să simți în suflet întuneric și durere,
Pentru trădarea ta, vei plânge mereu amar și rece.

Mi-a spus-o deoarece a avut o prietenă vrăjitoare care i-o spusese.

Ea trecuse exact prin ceea ce am trecut eu, si i-a aplicat aceasta vrajă soțului ei.
Nici nu s-a mai uitat în direcția acelei femei.

Îmi strâng genunchii la piept și aștept să fiu trezită.

Eu nu sunt o vrăjitoare.
Nu mă voi răzbuna.
Domnul se va ocupa de tot.

Damien

Ce dracului am făcut?

Este întrebarea ce mi-o tot pun, uitandu-ma la corpul mic al Evei.

Am pierdut o .

Fix în ziua în care Eva m-a scos din blestem,a trebuit să mi-o trag cu blestemata de Amelia.
Din cauza că nu am făcut-o cu aleasa mea,cu Eva,am intrat din-nou în el.
Dar colac peste pupăză,nu mai am voie deloc să mă mai ating de ea până în ziua nunții.

Sunt singurul care știe că se va trezii, am simțit cum sângele meu începe să curgă prin venele ei, lent.
Atât de lent încât poate dura luni,poate chiar ani.

Am ordonat ca Amelia să fie executată în cel mai scurt timp.
Oricine se bagă în relația mea cu Eva,nu va ieșii viu.

Eva e a mea.
Eu sunt al ei.
O iubesc.
Oare ea mă mai iubește după ce i-am făcut?

Mă holbez.
Mă îndrăgostesc.
Mă blestem.
Mă pierd.

O iubesc.

Îmi frec fața disperat.

Am făcut un înger să plângă.
Am făcut un înger să piară.
Am distrus viața unui înger ca Eva.

Sunt un monstru.

Îi mângâi părul cu miros de trandafir.

Fața ei are o expresie neutră, însă al dracu de frumoasă.
Încă nu și-a pierdut din culoare.

-Trezeste-te, iubito. Dă-mi o palmă și spune-mi că sunt un mare idiot.

Încă o privesc.

Nu mă voi sătura niciodată să o iubesc,privesc și să o gust.
Are gust a vanilie.

-Iarta-ma, îngerașule. spun mângâind-ui obrazul. Meriți ceva mult mai bun, însă suntem legați unul de celălalt. Acum că și tu ești vampir , dacă nu stăm unul lângă celălalt vom murii. zic sărutând-ui fruntea.

Iartă-ma pentru tot ceea ce ți-am făcut.

Îi intru în minte.

O vad într-un abis negru, îmi asculta vocea.

Plângând.. .

Zâmbesc și ies.

Voi aștepta toată eternitatea mea să se trezească dacă va fi nevoie.

Scuzați eventualele greșeli.

Știu că este un capitol scurt,dar chiar nu mai aveam ce să mai povestesc deoarece asta ar însemna să intru în capitolul următor.

Ce părere aveți despre comportamentul lui Damien?
Dar despre Eva a noastră, fragilă și iertătoare?

Cât mai multe păreri în comentarii iar un vot m-ar ajuta enorm.❤️