Născută la miezul nopții (Vol. II)

Capitolul 14

Ava

-Gabe și Dante. mârâie Ares nervos.

Rămân împietrită când le aud numele celor doi.

-Intre ce ore a fost făcută filmarea? întreb înainte ca Alec să înceapă să cotrobăiască.

-20:21 și 05:36 . spune uitandu-se nedumerit la mine.

-Ăsta a fost motivul pentru care am simțit acea durere de cap.. . spun punandu-mi capul în palme.

Aceștia nu îmi mai răspund, așa că merg să îmi las adidașii, însă aud soneria.

Mă uit pe vizor,iar durerea de cap mă lovește mult mai tare decât ieri,iar apoi mă depărtez ca arsă de la ușa.

-Ce s-a întâmplat, comoară? întreabă Alec venind lângă mine.

Arăt spre ușa, urmând ca o voce sa se audă după ea.

-Buna, drăguților! Știm că sunteți acolo.Ce ziceți să vă lăsați vechii prieteni să intre pentru a se odihni puțin? Mai ales tu, frumoasă Ava. spune unul din bărbați,iar lacrimile încep să îmi curgă pe obraji, urmând să îi văd pe Alec,Ares și cei 4 mușchetari cum sunt încordați,dar blocati.

Mă îndepărtez încet de ușă, având grijă să nu scap vreun suspin.

Îi văd pe Hera și Zeus cum se pregătesc de atac, însă le fac semn să stea calmi un moment.

-Deci nu aveți de gând să ne deschideți? Eh.. atunci,vom revenii în altă zi. Nu înainte de a vă da acest cadou. se aude vocea celuilalt, urmând să auzim cum lasă o cutie lângă ușă, apoi pleacă.

-Stati aici. spune Ares îndreptându-se spre ușa, însă îl trag înapoi.

-Nu pleci nicăieri. spun autoritară.

-Au plecat, îngeraș. spune însă îl văd pe Julian cum deschide ușa, urmând să ia rapid cutia.

-Poftim. spune și mi-o întinde, apoi o iau în brațe,punand-o pe podea deoarece este grea.

Ridic capacul cu brațele tremurânde,iar ceea ce văd este pur și simplu oribil.

Tot felul de poze, însă cu persoane din familia noastră,plini de sânge și cu diferite răni pe corpuri.

Mătușa Clara , unchiul Chris , bunica, bunicul, servitorii, bucătarul, animăluțele și alți oameni pe care nu-i cunosc.

Însă cel mai rău este că găsesc o poză cu mama.. .

Mama mea frumoasa, fiind dezbrăcată iar apoi Gabe facandu-si fanteziile cu cadavrul ei.

-Nu.. . spun izbucnind în plâns, atrăgându-le atenția tuturor, însă mă ridic rapid, ascunzând pozele.Da-mi bricheta,Alec. spun în timp ce lacrimile îmi curg pe obraji.

-Arata-mi pozele,Ava. Nu îți dau nimic dacă nu mă lași să văd.

-Nu!

-De ce? întreabă Oliver.

-Nu cred că ar fii prea frumos să vadă cadavrul mamei sale cum este violat de un idiot. spun și toți rămân împietriți.

Alec îmi înmânează bricheta, urmând să fug în bucătărie.

Ard rapid pozele , apoi mă întorc la ei.

-Ești bine, îngeraș? spune Ares punandu-ma pe piciorul lui, urmând ca eu să îmi pun capul pe umărul lui.

Neg din cap, urmând ca acesta să mă îmbrățișeze mai strâns.

Când văd următorul lucru scos din cutie, stomacul mi se întoarce pe dos.