Stări lipsite de sens

247 14 0
                                    

Alana
Cum se face ca se află in casa mea. Și avem afaceri cu el? Când l-am văzut jos în garaj mi s-au înmuiat picioarele efectiv. Am încercat să îl înfrunt privindu-l în ochii dar cu  acea culoare de smarald mă priveau ciudat. Așa ca după ce i-am zis câteva vorbe nici nu mai țin minte ce. Am plecat cat mai repede de acolo. Și ce mai ciudat e ca Adonis se juca cu el. Se pare ca are încredere în el. Da m-a făcut mândra când a venit după mine după ce l-a mârâit un pic.
Am intrat rapid în cameră să mă schimb deoarece nu-s îmbrăcată tocmai bine pentru o întâlnire cu el. Decid că-și iau repede o pereche de blugi și un top alb. Mă aranjez puțin. Dar de ce atâta bătaie de cap e doar un băiat și am zis ca nu mai vreau pe nimeni. Dar îmi dă niște stări ciudate acest băiat. În afară ca m-a enervat cum a putut spune ca am mofturi. Cat tupeu. Dar acuma e rândul meu să-l întorc pe toate părțile. Știu ca are nevoie de semnături să își poată aduce mașinile la mine la garaj pentru a fi schimbate desigur ,mașini furate. Eu doar le fac alt fel greu de urmărit și puțin diferite.
Mă duc în biroul tatei poate găsesc ceva despre el dar nu prea am noroc așa ca sun la sediul pistei.
-Hei.
-Hei prințesa. Cu ce te pot ajuta?
-Bună  Sergiu. Vreau să-mi cauți informații despre unul Caleb e tot din mafie dacă îl știi poate.
-Da da normal că-l știu.  El ți-a ținut ocupat locul 1 un an de zile. Sper ca revii aici e plictisitor fără tine. Lucas face totul prea ca la carte.
-Cred ca in weekend o sa fie o cursa specială. Dar aș vrea sa te mai rog să cumperi și terenul de lângă pista partea din nord.
-Deci vii și cu schimbări ?
-Da normal.
-Perfect în 30 de minute ai și informațiile dar și titlul de proprietate.
-Mersi.
-Mă bucur ca te-ai întors fulger.
-Vorbim mai târziu.
Deja aud cum urcă la etaj. Decid să rămân în biroul tatei. Adonis deja îi întâmpină de la ușă e ciudat ca are încredere în el. Eu nu prea am. Când intră în birou deja îmi dă iar o senzație ciudată iar inima bate din ce în ce mai tare. Dar nu de frică. Chiar dacă emană multă teamă.,Nu nu în nici un caz. Iar când m-am uitat la cicatricea lui jos m-a prins un val de supărare cred ca a căpătat-o într-un mod urat sigur are o poveste ce nu o spune nimănui una tristă desigur. Dar cred ca o să acord semnătura nu vreau să stau prea mult de vorbă cu el, și datorită lui Adonis cred ca e. Dar nu înainte să îl întreb despre fetele din club.
-Haideți să discutam! Zic și le fac semn să ia pe canapea.
-Înainte de asta aș vrea să îmi cer iertare de ce s-a întâmplat afară. O zice de parcă nu și-a cerut scuze în viața lui.
-Poate facem uitată întâmplarea dacă îmi răspunzi la câteva întrebări. Zic și mă uit drept în ochii lui. Ce frumoși sunt. Cred ca nu o să mă mai uit dacă vreau să mai știu ce să vorbesc. Adonis deja sa așezat la picioarele lui dar se uită la mine.
-Bun.  Vreau să știu despre fetele din club. Zic iar el își mută privirea la Lucas.
-Scuze frate. Zice lucas și ridică din umeri. Dar Alana nu ai vorbit cu tata dimineață?
-Ba da.  Dar vreau să aud de la el.
-De obicei nu dau informații despre fete.
-Stai liniștit nu întreb mai mult decât e cazul. El aproba aplicând capul.
Pare un om care nu se lasă ușor dar acuma pare ca totul decurge bine. Dar privirea lui pe mine tot simt ca mă arde.
-Fetele sunt forțate ?
-Nu niciodată. Sunt fete ce vor să facă asta.
-Sunt abuzate de bărbați?
-Au fost cazuri. Arunc o privire mijita spre el. Dar abuzatorul a ajuns ori pe fundul apei ori fără mâini sau chiar comorii.
-Bun mă bucur. Deci să trecem la acte. Mașinile pe care le aduci o să se ocupe băieți mei iar ei vor hotărî ce bani să ceară pe munca lor. Iar mașinile ce vor fi modificate pentru course voi lucra eu la ele. Desigur piesele le veți aduce voi iar eu nu voi cere nici un ban pe munca mea.
Se uită șocat la mine nu-i vine a crede ce a auzit?
-Dar...
-E ok o să-ți arăt ca nu-s doar o fată simplă și mofturoasă.
Luca îl bate pe spate.
-Frate ai scăpat ușor.
-Să zicem ca da.
- Cred ca trebuie să-i mulțumești celui de la picioarele tale. Se uită confuz la mine. Iar eu în momentul ăsta îmi mult privirea spre pieptul lui bine făcut tricoul se mulează bine pe fiecare curbă  e bine făcut pentru vârsta lui. Mult prea bine. Ușor îmi arunc privirea spre gâtul lui unde la baza tricoului se zăresc câteva tatuaje pe piept. Cele de pe mâine se duc din față spre dosul mâini și nu prea le descifrez. Îmi mut privirea pe fața lui și mă uit direct la cicatrice. Sigur a fost dureros oare cum o fi căpătat-o sigur într-un mod trist. El mă vede ca mă uit la cicatrice iar fața lui se întunecă. Un licăr de furie se văd în ochii lui. Iar eu în aplec fața în jos rușinată și simt cum mă înroșesc în obraji.
-Acuma ca totul e ok să semnăm. Zice cu o furie  în glas.  Are un glas puternic hotărât ce te poate intimida. Dar nu înțeleg de ce eu nu simt frica din partea lui.
-Bine. Actele îs deja făcut doar semnate și gata.
-Surioara dar cu pistă ce faci? Mia trimis Sergiu mesaj.
-De ce ți-a trimis ție mesaj?
-Hm. Cică își ia la revedere de la cel mai plictisitor șef. Zice și ia da ochi peste cap. Și mai important ce faci cu bucata aia de pământ?
-Păi o să fac modificări pe pistă?
-Modificare? Zice Caleb ridicând ochii din foi.
Încerc să nu mă uit în ochi lui.
-Da. O să modific un pic traseul și o să adaug o nouă atracție pe pistă.
-Putem să știm și noi ce ai de gând surioară?
-Bine. Dar o să ajuți dacă tot vrei să știi.
-Hei nu-i corect. O să știe și Caleb și el nu te ajută.
-Păi nu știu cu ce m-ar putea ajuta.
-Cu orice. Zice Caleb și mă stăruie iar cu privirea. Simt ca nu mai rezist picioarele mi se înmoaie sub privirea lui iar sângele îmi clocotește în corp.
-Bine fie. O să fie o nouă zonă de drifturi. Și o să adaug în traseu încă o porțiune de câțiva kilometri și o curbă puțin mai periculoasă.
Și Lucas tu o să aduci mașinile să se ocupe de nivelat drumul și pistă. 
-Bun. Si Caleb?
-Dacă vrea să vină cu tine. Eu am o întâlnire cu mama mai târziu și vreau să văd garajul și să rezolv toate până luni când începe școala.
-Ești cu noi la școală? Întreabă Caleb.
-Oo da frate și cel mai bine e ca e cu tine în clasă să știi. Pot sta liniștit ca nu se atinge nimeni de ea.
-Lucas.  Nu am nevoie de nimeni să mă protejeze știi prea bine nu?
-Da da. Doar ca ne trebuie un protector pentru inima în rest te descurci singură.
-Luucas. Îl saget cu privirea. Plec până nu mai zici și alte prostii.
Mulțumesc pentru ca ai venit azi aici. Și sper să ne înțelegem în afaceri. La revedere. Zic și o zbughesc afară fără să mai zic nimic vreau aer vreau să respir cred ca am uitat cum se face. Și cred ca am stat ore întregi acolo când de fapt nu a durat nici 10 minute pentru mine au fost ore.
Cred ca o sa fac un duș să-mi revin după toată treaba asta apoi plec să mă văd cu mama. Cică de când am plecat eu a fost promovată și are ture lungi și vine mai rar pe acasă. Dar ea e bucuroasă , asta și-a dorit să facă. Iar tata cum o iubește enorm a fost de acord. Chiar dacă știe și mama de tot ce e în mafie ea a vrut să știe ca tata și frați mei nu vor abuza femei și copii. Iar când e vreo urgență la noi la sediu mama imediat sare în ajutor la vrun membru împușcat sau mai știu eu câte au fost.
După duș îmi iau repede o pereche de pantaloni de piele o bluză pe gât neagră și geaca de piele pentru ca azi o să merg cu motorul ajung mult mai repede.
Cobor repede aud încă gălăgie în living mă opresc să văd cine e. Dar măi bine nu mă opream e încă Lucas și Caleb dar se pare ca și Bruno a terminat tura cu noul lui motor. Le-am adus ambilor câte un cadou.
-Hei Alana a fost super mulțumesc pentru minunăția aia pe două roți. Nu-mi zi ca pleci și tu cu bestia aia de afară?
-Nu ma subestimați!
-Niciodată dar parcă e prea mare pentru tine.
-Am impresia ca ați devenim mult mai protectori. Zic și mă uit la amândoi dar fără să vreau cobor privirea la Caleb care deja se uită la mine parcă cu dorință în ochii. Simt un fior pe spinare. Nu nu vreau să simt nu vreau.
-Nu am nevoie băieți. Eu plec. Zic și ies din casă nu mai pot sta în aceas cameră cu el.
În urma mea îi aud pe toți ca vin cred ca vor să vadă cum merg cu motorul așa ca le dau ce sa vadă.
Mă urc pe motor îmi pun casca dar nu înainte de a mai arunca o privire în spate. Ochii ăia verzi trec prin mine. Turez motorul de câteva ori și imediat ies de pe alee în stradă mărind viteza. Și le fac cu mâna fără să mă uit în urmă.
Ajung la spital în câteva minute mama e deja în pauză o văd ca mă așteaptă la o masă în cantină. Mi-a luat și mie de mâncare. Nu-i cine știe ce mâncarea din spital dar de foame merge.
-Bună mama.
-Bună scumpo. Ce faci?
-Da am venit de acasă am semnat niște acte și apoi m-a dus la garaj.
-Prea multe treburi pentru tine. Nu ai timp și de tine deloc.
-Mama asta îmi place să fac.
-Da știu ești exact tata în picioare. Și înfățișarea e exact ca a lui zici ca nu te-am făcut și eu.
-Ce să zic tea iubit prea mult.
-Bine ca baieti seamănă cu mine. Și cum te înțelegi cu Caleb?
-Îl cunoști?
-Desigur vine la noi la cină destul de des. E un băiat bun doar ca nu lasă să se vadă. Și Adonis s-a împrietenit imediat cu el.
-Da am văzut ca are încredere îl el așa ca am fost de acord și am semnat actele.
-Și ție cum ți se pare?
-Nu știu mama. Nu prea mi-e gândul la băieți.
-Hai zi-mi știu ca ascunzi ceva după cum te uiți în mâncare.
-Off. nu știu bine. Mă face să nu mă simt la locul meu în preajma lui , nu-l pot citi, nu știu cine e, și îmi dă niște stări ciudate ce nu le înțeleg.
-Poate îți place de el.
-Nu mama nu mai vreau pe nimeni acuma.
-Draga mea dragostea apare când te aștepți mai puțin. Și să știi cicatricea aia nu-l face urat.
-Nuuu doamne mama. Nici nu mă gândesc la asta. E doar o cicatrice știi ca și eu am. Și fiecare are o poveste. De câte ori mă uit la cicatricea lui mă cuprinde un văd de supărare.
-Da draga mea ca știi ca e o poveste dureroasă acolo undeva.
-Așa-i mama. Dar de fiecare dacă când vede ca mă uit la ea. Parcă i se schimbă starea.
-Păi poate crede ca nu-i place ce vezi sau ca îl consideri urat.
-Nu mama. Chiar arată bine.
-Deci îți place de l.
-Nu știu mama.
-Oo draga mea o să afli tu în curând. Iar dacă o să mai ai ocazia să-l vezi să îi zici ca cicatricea lui nu te deranjează și nici nu ți se pare ciudată are nevoie să știe să audă asta.
-Nu pot să-i zic mama așa pur și simplu. Și să știi o să fim în aceeași clasă.
-Super. Ba o să poți draga mea.
-Bine mama.
-Hai fugi la treaba ta eu mai am un pic și termin pauza. Ne vedem diseară acasă. Poate cinam împreună. Bine?
-Bine mama o să fiu acasă.
-Te iubesc.
-Și eu.
Așa ca plec imediat către garaj să văd ce fac băieți dacă mai sunt aceeași pe care i-am lăsat.
Nici bine nu ajung ca deja văd niște mașini aliniate cu capotele ridicate iar băieți mei ba îs prin mașini ba pe sub ele.
Încep sa strig la iei
-Sus poliția. Câțiva din iei ies speriați iar alți dau cu capul de capote.
-Serios Alana? Serios? După ca nici nu zici ca vii îi mai bagi și în sperieți pe copii ăștia.
-Bună Bobi. Scuze am vrut să mă distrez puțin. Dar văd ca aveți oameni noi.
- Mă bucur ca te distrezi pe seama noastră. Păi da după ce ai plecat am avut nevoie de mai mulți oameni tu făceai cat 10 cred. Așa ca iatai
-Gata m-am întors. Dar să știi ca băieți vreau să lucreze în continuare.
-Dar nu o să fie destul de muncă pentru toți.
-O să fie.
-Ai semnat cu Caleb ? Mă întreabă mirat.
-Da.
-Super. Atunci băieți o să aveți cu toți de muncă de acuma în colo.
- Și vom face câteva modificări să știi. Vreau să măresc hală și să facem separeu pentru tunarea mașinilor.
-Cat mă bucur ca te-ai întors. Ne-a fost tuturor dor de tine.
-Și mie de voi.
- Ce zici repari ceva azi?
-Azi nu. Mama a zis sa fiu la cu a acasă și știi cum e când nu facem ca ea.
-Am impresia ca e mai mafioata decât tatăl tău?
-Cred ca ai dreptate.
-Șefu nu știu ce sa fac aici nu vrea să pornească deloc. Strigă un băiat de după o capotă cred ca e de-o vârstă cu mine.
-Cred ca o sa încerc totuși puțin ce zici? Îi zic lui Bobi.
-Hai sa le prezint și cine e șeful cu adevărat.
- Hei toată lumea atenție. De acuma o să-mi ziceți Bobi șeful vostru tocmai s-a întors.
Toți se uită mirați iar cei ce mă cunosc ai început să aclame și să aplaude.
Mă apropii de băiatul respectiv.
-Care e problema?
-Crezi ca poți sa o repari? îmi zici cu o urmă de umor în glas.
-Hei băiete fii respectuos. Strigă bobi la el.
Îi iau cheia din mâna și încep să mă uit dar de fapt nu-i nevoie de cheie are doar un furt rupt și nu primește benzină câtă trebuie să pornească.
-Schimbi furtul de la benzină și totul o să meargă apoi.
Se uită mirat la mine. Da din cap aprobator.
-Bine eu am plecat Bobi nu vreau să întârzii acasă.
-Bine. Mult noroc.
În 15 minute ajung acasă toată lumea deja a ajuns.
-Credeam ca nu vii prințesa?
-Scuze tata am fost la garaj.
-Nu-i problema hai mama ne așteaptă.
Intrăm toți în bucătărie iar pe masă sunt câteva feliri de mâncare care miros dumnezeiește.
-Haideți mai repede ca mi-e foame.
-E vina mea mami.
-Fugi și schimbă-te și vino repede.
Și băieți unei Caleb?
-În seara asta a avut treabă mama.
-Data viitoare nu mai scapă.
-Draga lasă băiatul în pace.
-Nici să nu te aud știi ca nu mai are mama iar taicăsu știi tu.
-Bine fie ca tine.
Și cu astea spuse eu mam îndreptat spre cameră cu gândul la Caleb nu mai are mama iar tatăl ce? Cred ca acuma înțeleg alura aia de băiat rău și periculos. Dar nu zic ca nu ar fi mai ales fiind în mafie și lucrând cu tata nu-i chiar un sfânt. Nu ca eu aș fii.
Cina decurge perfect discuții, amintiri ,le spun alor mei ce am mai făcut în DC. Nu chiar tot. Mai lăsăm și pentru alte dăți. După cina urc în camera mea pentru ca sunt foarte obosită.
Și iar adorm cu gândul la Caleb din nou. Nu vreau să mai iubesc inima mea nu mai poate duce dezamăgirea și durerea.

Printesa mafieiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum