Privirea lui creaza obsesie.

223 13 2
                                    

Alana.
Ce a fost în capul meu să mă las în brațele lui cine m-a pus să îi spun toate alea. Nu ar fi trebuit. Nu trebuie să mă apropii de el. Mi-a arătat asta în seara asta când după ce mia sărutat colțul guri efectiv m-am topit în brațele lui. Nu am vrut să fug dar nu mai puteam respira și când am revenit el deja era cu alt cineva. Dezamagire nu simt nu am de ce. Dar tot își face loc în sufletul meu. Mai mult aveam dezgust pe buze când l-am văzut așa. Așa ca am preferat să îi spun lui Luke ca nu mă simt bine. Frați mei au văzut ca sunt supărată dar nu au mai spus nimic ,în schimb Luke m-a înnebunit ca ce vrea Caleb de la mine ca e periculos dar apoi ca e sexi și frumos și ca are un corp de milioane. Ma înnebunit până acasă. Acuma stau în pat și mă uit la tavan și nu știu ce să fac.
Îs greu de iubit. Nimeni nu poate. Poate cer prea mult. Ca bărbatul să-mi fie fidel ?
De ce îmi da atenție dacă nu vrea ceva serios cu mine?

Deja e dimineață nici nu îmi dau seama când am adormit din cauza gândurilor mele. Mâine începe școala. De-abia aștept poate îmi mai iau gândul de la el. Și o să fiu cat de distantă pot. Dar diseară sigur o să participe la cursă și el. O să fie interesant cei drept chiar vreau să văd ce poate.  Mă ridic cu greu din pat aș mai fii stat dar azi mama are liber și aș vrea să stau puțin cu ea. Apoi după amiază mă duc la garaj să pregătesc mașina de cursă.
După ce am stat cu mama și am vorbit vrute și nevrute iar eu am ocolit cu desăvârșire cuvântul Caleb. Pot să zic ca până acuma totul a fost bine.
La garaj e doar Bobi și frați mei. Restul sunt la sediu pun la punct celelalte mașini.
- Cum o să fie în seara asta prințesa. O să-ți recuperezi titlul ?
- Cu siguranță. Mai întrebi.
-Chiar așa ca veni vorba de întrebări ce a fost aseară între tine și Caleb? Și liniștea mea a luat sfârșit.
-Nimic.
-Cum nimic crezi ca nu am văzut ca ai dansat cu el apoi te-a tras de mână afara ce ați vorbit de ai venit înapoi supărată iar el după tine a întrebat unde ai plecat. Cred ca i s-a pus pata pe tine să știi.
- Nu s-a întâmplat nimic. Doar e un tip neinteresat și neserios. Și cred ca știi prost. Nu am pete puse.
-Fie cum zici tu. Cum e mașina? E gata? Să știi ca după cursă vreau să mi-o dai și mie un pic.
-Vrei să impresionezi pe cineva?
-Chiar da.
-Uauu fratelui meu îi place de cineva. Vezi să nu-ți bați joc de ea. Ca te omor.
- Am înțeles știu știu.
-Iar tu Bruno?
-Eu? Momentan nu vreau să mă distrez.
-Bun gata cu dragostea hai la cursă să-i faci praf.
În nici 20 de minute ajungem pe pista. S-au adunat o mulțime de oameni frați mei sigur au dat zvon ca m-am întors. Pista e modificată a ieșit exact cum am vrut.
-Băieți ce ziceți de traseu?
-Nu știu de unde ți-a venit ideea da e super acuma dar curba aia o să le strice mașinile la mulți. O să aibă băieți ce repara.
Înaintăm ușor iar mulțimea ne face loc. Tot se uita uimiți și nu știu cine sunt. Când dau să cobor mulțimea începe să aclame eu încerc să le fac cu mâna.
-Se pare ca nu au uitat de tine.
-Le reamintesc imediat cine sunt.
-Așa te vreau.
În colțul din dreapta îl văd parcat pe Caleb lângă un Bugatti sigur e modificat.
Îl văd și îl simt cum mă urmărește cu privirea dar eu încerc să nu mă uit către el am zis ca o să păstrez distanța. Mă simt goală sub privirea lui chiar dacă am o pereche de pantaloni scurți un top galben deschis și geaca de blugi în picioare am o pereche de ghete cu toc.
Mi-a fost dor de nebunia de aici.
Deodată îl aud pe Sergiu cum își drege vocea la microfon.
-Doamnelor și domnilor băieți și fete. Vă rog să vă aliniați la linia de strat dar nu înainte de a vedea traseul , șeful a vrut să facă câteva modificări interesante. Toată lumea aclama și își turează motoarele.
-Acuma să facem prezentările. În stanga îl avem pe Demon Caleb Gambino iar în dreapta lui pot să zic cu mâna pe inimă. Revenirea anului Fulger Alana șeful nostru.
Le fac iar cu mâna mulțimi îl văd pe Caleb ca se apropie de mine.
-Îți urez succes o să ai nevoie.
- mulțumesc.
Nu zic nimic mai mult.
-Ce ziceți o să-și poată păstra demonul poziția o să vedem în seara  
Mai sunt câteva mașini în spatele nostru dar nu e de temut nimeni.
- Cursă începe într-un minute.
Mă urc la volanul mașini și pornesc. O fată doar în pantaloni scurți și sutien trage cu pistolul în aer asta e semnalul de strat. Pornesc cu un scârțâit de roți. Las în urma mea un nor de praf gros ce îl tai cu cuțitul. Din urma mea din praf îl văd pe Caleb ca vine din ce în ce mai repede și ajunge în dreptul meu, îmi face cu mâna eu îl văd el pe mine nu, Din cauza geamurilor fumurii. Vrea să mă depășească dar nu te las eu băiatule așa ușor. Nu știu ce s-a activat în mine dar simt un val de adrenalină maximă. În curând ajungem la curba cea nouă nu o să putem trece amândoi odată. Dar nici nu vrea să-l las să câștige deci să mă dau în partea lui dreaptă. Apăs ambreiajul schimb în viteză a cincea nu o să pot trece cu el în linie așa ca o să trec deasupra lui. Adică pe petele din curba e periculos dar de asta l-am făcut. Când aproape ajunsă pornesc motoarele turbo țin volanul cat de strâns pot iar în momentul ăsta mă ridic cu roțile pe perete și trec odată cu el curba. Ajunsă din nou se pista opresc motorul nitro. Cobor vitezele cu o treaptă reglez mașina apoi iar în viteză a 5 a. Caleb ajunge iar în dreptul meu. Măresc viteza mai sunt 50 de metri. Și linia de finiș a trecut-o amândoi bară la bară.
cobor din mașină și sunt asaltată imediat de frați mei.
-Ai înnebunit ce a fost asta? Cum să faci așa ceva? Ne omoara tata dacă află? Unde ai învățat să faci așa ceva? Vrei să mori?
-Nu vă omoara nimeni. Liniștiți-vă sunt bine.
În spatele meu simt ca ceva emană o căldură când întorc privirea e Caleb.
-Să știi ca a fost nesăbuit ce ai făcut dar a fost o cursă pe cinste nimeni nu mi-a ținut piept așa.
- Mulțumesc cred. Zic și mă uit la el mirată.
-Nu știi să mă zici și altceva în afară de mulțumesc.
-ba da.  Am zis ca o să mă țin la distanță de el și așa o să fac. Deodată mă strânge la pieptul lui și îi simt respirația fierbinte pe gâtul meu.
-Ai fost minunată. Și îmi oferă un sărut pe lobul urechi. Se desparte de mine și pleacă.
Respirația lui îmi provoacă mii de stări. Mă întorc către frați mei iar iei se uită la mine cu sub înțeles.
-Să nu vă aud. Acuma Lucas ia mașina dar dă-mio pe a ta. Vreau să mă duc acasă. Mâine avem școală. Și ai grijă de ea și te rog să nu o faci pe bancheta din state.
-Atunci o fac în fața.
-Te rog nu. Bruno vii? 
-Nu eu rămân la party.
Zis și făcut îi las cheile lu fratemiu iar eu mă îndrept către hală să aia mașina lui Lucas. Deodată aud niște sunete nu prea plăcute din direcția în care trebuie să iau mașina. Cu toată rușinea înaintez îmi trece prin minte să apăs pe chei poate îi speri pe porumbei și se opresc. Dar când ajung în dreptul mașini mai ca rămân fără pic de sânge în corp cred ca tot mi-a ajuns în obraji.
Caleb și o altă blondă pe capota mașini lui. El pare nervos la vederea mea. Decid să plec cat mai repede de aici.
-Scuze de deranj vă rog continuați imediat dispar. Și cu asta spus ma urc în mașină și plec cat mai repede de aici.
La ce să mă aștept e normal pentru el. Doar ca eu trebuie să stau departe de el cat mai departe. Nici nu știu când am ajuns acasă și când am adormit deoarece gândul îmi era doar la el.

Luni dimineață din nou la școală. Am hotărât ca o să mă întâlnesc cu Luke și ida  în parcarea liceului. Dar aici sunt deja și frați mei desigur și Caleb cu blonda de aseară. Nu știu dacă mă cuprinde un val de gelozie dar ceva se întâmplă și nu ar trebui. Simt ca mă urmărește cu privirea. Îl simt până în cel mai ascuns mușchi din corp. Azi am decis să-mi iau un top alb lejer cu pereche de blugi negri și un cardigan crem. Dar tot așa sub privirea lui mă simt goală.
-Pământul carte Alana?
-Da?
-Ce-i cu tine?
-Nimic Luke hai sa mergem trebuie sa trec pe la secretariat.
-Nu nu trebuie sa dus Ida deja.
-Multumesc mult sunteți cei mai buni. Și îl iau într-o îmbrățișare fără să vreau privirea îmi fuge la Caleb care se uita furios către mine prefer să nu-l bag în seamă e cam bipolar în ultima vreme.
-Haide știu unde e clasa noastră.
Ajunși în clasa Ida e deja în bancă ne așteaptă.
-Hai aici îs locurile voastre. Am crezut ca nu mai veniți.
-Scuze Alana a fost cam cu capul în nori.
-ba nu.
-Ca tot veni vorba ai fost super aseară.
-Se putea și mai bine da per total a fost bine. Când mă uit spre ușă văd ca intră Caleb cu blonda lui super o sa am un semestru de toată frumusețea. Îl văd ca se uita spre locul meu dar mă fac ca nu-l observ. Nu durează mult ca deja profesorul apare în urma lui. Caleb urcă sus pe scări si se aseaza în spatele clasei.
-Buna ziua elevii. Văd ca avem elevi noi semestrul acesta. Și bună Alana mă bucur ca ai revenit.
-Și eu mă bucur domn profesor.
-Bun să trecem la ore.
Ora de biologie a trecut extrem de greu.
-Ai fost super aseară. Mă uit în dreapta mea și văd un băiat cu bucle castanii ce îi cad pe față și o pereche de ochi negri ce mă fixează. E băiatul de la garaj doar ca acuma arată alt fel. E curat i se văd trăsăturile feței un maxilar bine defini și nici corpul său nu e de lăsat e îmbrăcat într-un tricou alb și o pereche de blugi spalaciti.
-Cred ca da. Tu ești băiatul de la garaj nu?
-Mă bucur ca mai recunoscut nu mă așteptam la cum arătam. Și mulțumesc pentru furtun chiar nu-l vedeam. Îmi smulge un zâmbet de pe buze.
-Cu plăcere.
-Apropo eu sunt Teo. Și îmi întinde mâna. La fel fac și eu.
-Eu sunt Alana.
-Știu. Doar ești șeful. Nu mă așteptam să fie o fată așa frumoasă într-un loc așa murdar.
-Nici chiar așa.
-Cineva te place. O aud pe Ida cum îmi suflă în ureche. Am uitat ca iei sunt aici și îmi urmăresc fiecare mișcare.
Deodată o umbră cade pe fața mea. Încerc să ridic privirea și dau de un corp masiv și înalt aproape îmi cade capul pe spate când dau de doi ochii verzi ce iar au un licăr de furie.
-Deranjez cumva?
-Da. Zic și îmi întorc privirea spre Teo.
-Ridicate. Nu-mi dau seama la cine a țipat dar când mă uit iar la Teo îmi dau seama ca la el. Săracul nu mai sta pe gânduri și pleacă.
-Ce ai , ai înnebunit ce-i cu tine. ?
- Nu ai voie să vorbești cu el?
-Ce ? Tu te auzi ce spui?
-Frați tăi mi-au spus să am grijă de tine.
-Sunt sigură de asta. Acuma dacă ai terminat de rog pleacă. Vezi ca te așteaptă blonda ta.
Și cu asta zise se ridică dar nu înainte de a mai arunca o privire către Luke.
-Ai grijă!
Mă uit către el și nu înțeleg ce s-a întâmplat
- Ce a fost asta?
-Chiar nu știu ce să vă răspund.
Mă întorc la locul meu pentru ca sunt amețită complet restul orelor au trecut greu tare cu gândurile mele nebune. Și cu privirile arzătoare a le lui Caleb. Dar nu m-am mai întors deloc spre el restul zilei deși am auzit râsul blondei ce mă zgâria pe creier. Orele s-au terminat. Înainte de a pleca le zic lui Ida și Luke să mă aștepte ca mă duc până la baie. Dau să ies din baie când mă simt trasă și împinsă de un perete nu-mi dau seama cine ce și cum până nu-i simt respirația pe buzele mele. Deschid ochii îl văd ca Caleb deasupra mea respirând sacadat.
-ce ce...
- Nu vreau să te mai atingă nici un bărbat ai înțeles? Nu sunt în stare să zic nimic nu știu ce să zic nu înțeleg ce se întâmplă. Simt ca căldura dispare iar corpul lui iese afară.  Hotărăsc și eu să plec sigur prieteni mei mă așteaptă. Dau să înaintez dar ceva ma prins de mâna. Mă uit în parcare și îl văd și pe Caleb deci nu-i el. Atunci?
Îi văd pe Ida și Luke zâmbind. Cred ca știu ce urmează.
-Hei. Tarfo uită-te la mine.
Perfect blonda lui Caleb. Încerc să rămân calmă dar nu-mi iese. Îi văd pe prietenii mei cum vin lângă mine dar nu intervin. Iar Caleb încearcă să vină dar nu-l lasă Bruno.
Știu ca o să le ofer un spectacol pe cinste.
- Nu mă auzi tarfa ce ești? OK să înceapă spectacolul

Printesa mafieiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum