Nu pot sa te pierd.

209 12 0
                                    

Caleb.
De când mi-a zis Aiden ca ceva nu e în regulă la sediu am sperat să fie ceva minor. Dar cam am ajuns am fost luați pe sus de câțiva mascați am încercat să ne împotrivim dar nu am reușit mare lucru. Acuma eu și Aiden stăm legați de scaune și așteptăm ce nu știu nici eu. Sper din tot sufletul ca Alana să se fi dus acasă și să nu ma caute nu vreau să fie prinsă la mijloc. Cu cat trec orele mă bucur ca nu vine. Pot îndura tortura zile în șir dar nu știu ce să zic de fratele meu. Nu zic nimic vin ne bat apoi pleacă. De tata nu știu nimic. Din oameni noștri mulți sunt morți câțiva am văzut dar mai mult ca sigur au fost spioni.
Ușa se deschide în încăpere intră un bărbat în jur de 50 de ani. E solid.
-Bună minunaților? Cum vă simțiți?
-Cine ești?
-Coșmarul vostru!
-Replica expirată. Zi ce vrei?
-A dar nu cu voi cu tatăl vostru.  Voi ați venit doar la pachet. Dar nu-ți aduci aminte de mine. Eu da credeam ca ai murit? Dar uită-te ce bărbat vânjos ai ajuns. Îmi ia câteva clipe să realizez. Nu nu nu cred cel ce a omorâto pe mama.
-tu!
-Da chiar eu.
-Ce vrei nu ți-a ajuns?
-Nu deloc am venit sa termin ce am început.
- Ce anume?
-Știți voi. Tatăl vostru nu a fost chiar atât de cuminte a furat ceva prețios de la mine acuma mulți ani.
-Ce ?
-Pe mama voastră! Femeia care mi-a fost promisă. Femeia care m-a trădat.
-Nu e posibil.
-Ba da. Cum nu am terminat ceea ce am început acuma câțiva ani. Am venit acuma să rad de pe fața pământului familia Gambino. Dar de voi doi am nevoie. Sigur știți anumite lucruri despre afacere doar nu o să plec cu mâna goală.
-Du-te dracului! Scuip printre dinți. Simt gustul sângelui până în stomac la câți pumni am luat. Deodată aud niște focuri de armă. Sper să nu fie ea.
-Se pare ca ți-a venit cavaleria. Cam târziu cei drept.
Nu nu nu. Văd cum e adusă Alana mai mult târâs iar frați iei din urmă. Simt că-mi fuge pământul de bun picioare.
-Uite ce avem noi aici prințesa a venit să-l salveze pe prinț?
-Cine ești și ce vrei?
-O drăguță am terminat de mult cu întrebările. Cred ca acuma am timp de alt ceva. Și îi apuca bărbia între degete. Cred ca am timp de tine momentan.
-Ia-ți mâinile de pe ea!
-O se pare ca aveam doi porumbei aici.
-Dă-mi drumu!
-Nu păpușă tu o să vii cu mine.
-Cel ce o ține încearcă să o smunceasca dar Alana nu știu cum reușește să-i ia arma din mână și îl împușcă cat ai clipi pe fața iei nu apare pic de remușcare.
-Începi să îmi placi păpușă!
-Vezi să nu. Dale drumul imediat sau te împușc.
Se aude un alt glonț mă uit repede către ea. Globul a nimerit forțe în arma din mâna iei.
-Legați-o și pe ea. O să aibă nevoie de câteva lecții.
Două matahale o prind și încearcă să o lege. Încearcă să scape dar nu are șanse nici frați iei. O leagă la câțiva metri de mine.
-Ești bine? Aiden cum e? Întreabă ea
-Ți-am zis să rămâi acasă.
-Nu.  Și nici nu o să fac asta când e vorba de tine.
Ar trebui să mă simt într-un fel anume dar acuma am doar nervi nu vreau să fie aici. Alt bărbat se apropie de ea și începe să-i dea câteva palme.
-Las-o!
-Stai liniștit urmezi și tu.
Simt ca înnebunesc nu pot face nimic. Palma după palmă dar Alana nu schițează nici un gest nimic. Cum poate îndura atata finta asta. Iar acuma îi dă un pumn de toată frumusețea nu pot să mă uit nu pot nu rezist.
-Gata ajunge vrei să o omori?
-Abia am început asta e doar încălzirea. Zice și pleacă de unde a venit.
-Alana ești bine.
-Da doar puțin zdruncinat maxilarul o să fie bine. Trebuie să facem un plan.
-Nu prea putem să facem mare lucru de aici suntem legați.
-Ba da. În 15 minute ne vine iar o echipă. Aiden e leșinat ce are?
-Da nu a mai rezistat. Mă uit la fratele meu cum zace plin de sânge iar eu nu pot face nimic.
-Bine. Dar nu putem pleca așa trebuie să-l aducem iar în camera asta pe bătrân. 
-Cum.
-Nu vrea nimic nu va zis ceva?
-Ba da vrea informații despre sediu.
-Perfect. Dacă o să poți cumva să-l aduci în fața geamului ar fi perfect.
-De ce pe acolo nu poate intra nimeni.
-Doar ascultă-mă. Și chiar dacă o să mai fiu bătută să nu mai strigi la iei fii tare te rog. Pot duce mult.
-Și noi surioara?
- Când o să fie momentul o să va scap și o să mă ajutați. Trebuie să mai rezistați cam 20 de minute de acuma în colo.
Nu știu ce vrea să facă.  Aș vrea să fiu impresionat de calmitatea ei de a gândi la rece. Iar planul iei nu-l înțeleg dar nu am ce pierde o să am încredere în ea.
Parcă știind ce vrem să facem bătrânul apare din nou dar de data asta nu cred ca o iasă bine.
-Cum e v-ați acomodat? Vă rog nu abia acum începe distracția.
Cu cine să începem.?
-O să vină după noi!
Nu stă mult pe gânduri. Ce face a inebunit de ce il provoacă?
-Văd ca ești nerăbdător e. Nici o problema se rezolva imediat.
Băieții!
Unul dintre ei o ridică în picioare iar celălalt începe să dea în ea. Nu pot nu.
Mă uit la frați iei care strâng din pumni dar se uită la ea scâncesc când îi aplică o lovitură mai puternică.
-Gata. O să-ți dau ce informații vrei.
-Opriți-vă.
Bărbații se opresc știu ca o doare groaznic. Dar rezistă. Oare mai poate? Ca eu simt ca mă dor toate la cat m-am smuncit să încerc să ajung la ea. E obosită rănită.
-Ce vrei să știi?
-Tot.
-Ai actele în biroul tatei.
-Nu nu acele informații. Cele despre dilari din oraș și nu numai.
-Doar dacă o lași să plece.
-Și unde mai e distracția? Știi ca mama ta a fost o panarama nu ?
-Nu îți permit să vorbești așa despre ea.
-Băiete nu știi multe. Păcat ca nu mai are cine sa îți răspundă la întrebări.
-Ce vrea să însemne asta?
-Păi tatăl tău e cam ocupat acuma sa întâlnit cu prețioasă ta mamă.
Nu nu cred tata. Tata e mort.
-O să plătești pentru asta.
-Deodată în dreapta mea Alana se luptă cu cei doi bărbați nu întreg ce face. Nu știu ce vrea să facă. Dar e eliberată iar în mâna iei văd un cuțit. Unul dintre bărbați cade la pământ e atât de rapidă ca nici nu îmi dau seama când ia un pistol de jos. În stânga frați iei sunt în picioare și iei cu câte-o arma spre capul celorlalți bărbați din camera. Alana vine spre mine și mă dezolează.
-Cum ai reușit?
-Hai să scăpăm de aici și după vorbim.
-Credeți ca o să reușiți să scăpați de aici? Afară sunt zeci de oameni.
-Or fii da măcar aici să fie interesat.
-Văd ca ți-ai luat o gagica foarte îndrăzneață păcat. Mi-ar fi plăcut să o păstrez dar presimt ca aduce probleme.
Nu apuca sa termine ce are de zis ca ma arunc asupra lui după câțiva pumni împărțiți dar scoate un pistol. Îl îndreaptă către nimeni. Încerc sa o țin pe Alana în spatele meu.
-De ce faci toate astea? Îl întreabă ea. S-a dus planul de a o ține lângă mine.
-Pentru ca mi-au luat cel mai de preț lucru nu merită fericirea.
-Dar iei nu au greșit cu nimic. Tatăl lor a fost vinovat.
-Nu contează o să simtă și ei ce am simțit eu și cred ca tu ești exemplul perfect.
Acuma pistolul e îndreptat către Alana. Ea se îndreaptă către geam.
-Nu cred ca o sa sufere după mine. Nu sunt chiar în inima lui abia ne-am cunoscut. Ma uit la ea uimit și nu știu ce vrea să spună.
-Ceva îmi zice ca nu-i așa.
-Da așa-i să știi ca ai greșit persoana. Zic eu uitându-mă la el Alana mă privește nu vrea să se vadă dar în ochii iei citesc tristețea. Iartă-mă scumpo.
Deci nu omora oameni ce sunt nesemnificativ în viața mea.
-Un glonț irosit nu e o problemă să știi o să-mi facă plăcere să-i trag și iei unul. Dar să știi te-am urmărit mulți ani de-a rândul ți-am văzut fiecare mișcare. Ești destul de important dar tot am să-ți fac felul.
Îndreaptă iar spre mine arma și da piedică jos. Un fior mă trece. Alana vine spre mine.
-De ce nu vrei să mi-l faci mie prima dată păstrezi cei bun la urmă nu?
O fixează cu privirea probabil o crede nebună păi și eu. Nu am nici o arma la mine iar frați acuma ei sunt cu arma la cap nu înțeleg de unde scoate atâția oameni bătrânul.
-Așa să fie.
Simt ca mi se înmoaie picioarele nu nu.
-Stai. Înainte să mor vreau să văd luna.
Zice asta iar eu rămân perplex ce însemna asta. E cumva chiar nebună. El se duce după ea. Alana ridică mâna și vrea să arate spre lună.
-Uite. Și întinde degetul arătător.
În ace moment cioburi de sticlă cad iar fiind cu ochii la Alana nu realizez ca bătrânul e jos într-o baltă de sânge. Se apleacă să-i ia arma.
-Dați-le drumul acuma. Spune către cei care îi țin frați ostatici.
-Nu nu o să puteți ieși de aici.
-Ba chiar da și o să ieșim pe ușa aia foarte frumos oameni tai îs deja morți. Iar pe tine vreau să te las să aleagă Caleb ce să facă cu tine. Nu știu ce a făcut fata asta dar mulțumesc ca e întreaga.
Ușa se deschide și în ea apare Luke care pare extrem de vesel.
-Sper ca nu am pierdut distracția?
-Ești cam pe sfârșite e timpul lui Caleb acuma eu mi-am făcut partea.
-Iubito ar trebui să intru în pământ de rusine ca mai salvat. Dar mai mult mă simt mândru de tine. Cum faci toate astea.
-Cu ajutorul lor prieteni și familie. Ți-am zis să îmi spui dacă ai probleme.
-Nu am vrut să ai probleme
-Dacă aș fi știut fi sigur ca totul ar fi stat diferit. Ce facem cu el? Încă trăiește.
-O să mă ocup eu acuma să mergem să avem grijă de rănile tale și ale Aiden.
Mă aplec și o iau în brațe vreau să-i simt nirosul să-i gust buzele. Fara nici un semn simt ca mă întoarce invers și imediat aud un foc de armă. Mă uit la ea și zâmbește. Mă uit de jur în prejur iar frați și Luke sunt terifiați. Nu înțeleg de ce unde a nimerit glonțul. În spatele iei îl văd pe bătrân cum se prăbușește mâna lui cu o armă în ea. Iar pe făptură din fața mea cum se înmoaie în brațele mele. Pe spatele iei simt ceva fierbinte nu nu poate fi așa nu

-ALANAAA! Urla frati iei. O iau repede in brate și fug spre ieșit.
-Repede am nevoie de o masina și aducețil și pe fratele meu.
Alana mă privește tăcută.
-De ce ai făcut asta? De ce?
Tinetil în viața pe bătrân!
Ajungem la mașină se pare ca Lucas vrea să conducă mașina nu știu dacă e în starea , Dar nu zic nimic vreau să ajung la spital cat mai repede i-am pus tricoul meu pe rană dar se pare ca tot pierde o grămadă de sânge.
Eu sunt terminat nu pot să cred ca a putut face asta. De ce?
-Hai mai repede.
-Ajungem in 5 minute. E puternică o sa fie bine.
-C Caleb.
-Nu zi nimic păstrează-ți forțele.
-Toți sunt bine nu? Cum să mă întrebe așa ceva acuma când ea zace în brațele mele.
-Da. Dar tu nu ești și e vina mea.
-Nu nu ești. Te....
-Alana. Alana nu închide ochii Alana.
-Ajungem imediat.
Ajunși în fața spitalului. Sper să nu fie târziu.
-Doctor vreau un doctor acuma.
-Aici!
-Chemați-o pe doamna Castellano acuma.
-Doamna e într-o intervenție.
-Zii ca e urgență spune-i doar numele Alana imediat.
Îl văd pe Lucas cum urlă la personal să o aducă pe mama ei.
O asistentă îi presează rana și o alta îi ia semnalele vitale. Inima îi bate slab.
-Ce s-a întâmplat băieți? Ce e cu Alana?
-Mama te rog salveaz-o!
-Ce? Unde e?
-A fost împușcată. Salveaz-o mama te rog.
După starea de șoc doamna Castellano își revine imediat și dă ordine în stânga și în dreapta după alte 5 minute iese din salon.
-O să intrăm în sală de operație. Tatăl vostru știe?
Lucas da din cap ca nu.
-O să discutăm după aia acuma trebuie să o salvăm nu arată prea bine.
-Nu nu pot să cred e vina mea. Doar a mea. Distrug tot de ating.
-Lucas ocupate de el. Nu avem timp.
-Da mama.
-Hei omule nu-i vina ta.
-Ba da.
-Alana e puternică o să își revină. O să vezi.

5 ore amărâte 5 ore de când așteptăm prieteni iei și cu frați sunt aici. Tatăl iei e plecat din țară dar a zis ca o să-și revină fetița lui e puternică. Sper să aibă dreptate altfel știu ca capul o să-mi stea unde mis picioarele.
Aiden și-a revenit are câteva coaste rupte dar e încă în șoc de la aflarea morți lui tata. Am vorbit cu Bruno să trimită pe cineva pentru ca eu nu îmi mai găsesc nici un om parcă i-au înghițit pământul. Dacă aflu ca au fugit îi prind și îi torturez îi mii de feluri.
Deodată ușile se deschid.
-Hei copii. Totul o să fie bine. Glonțul nu a lovit nici un organ.
Mulțumesc lui Dumnezeu.
-Când o putem vedea?
-Cam în 2 ore cred are nevoie de odihnă acuma. Să o lăsăm în pace. Caleb vreau să vorbim.
-Da.
O urmez pe holul spitalului și intrăm intru birou micuț.
-Înțeleg dacă nu o să vreți să mă mai vedeți vreodată știu ca e vina mea. Eu am adus-o în starea asta.
-Ai terminat să te învinovățești degeaba?
-Poftim?
-Nu e vina ta copile. În lumea asta se întâmplă astfel de lucruri și nu ești tu vinovat pentru ceea ce ea a crezut ca e bine. A încercat să te ajute.
-Și a făcut-o dar nu trebuia să fie așa trebuia eu să fiu pe patul ăla.
-Alana pe cat e de nemiloasă pe atât de mult ține la familie. E exact ca tatăl iei. Își dă viața pentru persoanele dragi.
Iar tu dragul meu se pare ca însemni ceva mai mult pentru ea.
Nu vreau să-ți pui vinovăția în spate fără rost. A fost alegerea iei. Important e ca toți sunteți bine acuma ea își revine.
-Nu știu cum sunteți atat de calmă. Eu simt ca înnebunesc.
-Nu e prima dată când un copil de-al meu e pe patul acela. Și știu ca am făcut treaba bună și o să-și revină. Haide du-te acuma poate se trezește mai devreme.
-Mulțumesc ca nu ma credeți vinovat dar eu tot mă simt.
Îmi zâmbește cald apoi ies pe ușă și mă îndrept spre salon. Alana stă întinsă pe pat legată la aparate imaginea asta o să bântuie multă vreme. Prieteni și frati iei sunt în jurul iei.
Prefer să stau pe hol până se trezește. Nu știu ce să-i zic nu cred ca pot sa o privesc în ochii.
Nu pot fi iubit. Nu pot să o țin în siguranță lângă mine.

Printesa mafieiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum