Forever Strong ~ Capitolul 4

9.9K 379 34
                                    

*Orice...*

Am incremenit cand am auzit acel sunet infricosator.

-Harry? Intreb in soapta si-l strang pe Edward in brate, ochii mei umplandu-se de lacrimi.

-Nu e nimeni in spatele nostru, insa cred ca in momentul asta cerceteaza intreaga cabana, spune si incep sa respir din nou.

-Si ce vom face? Harry, Edward e cu noi, zic si-l privesc cu spaima in ochi. Mi-e frica, continui si incep sa tremur lasand ca lacrimile sa-mi pateze obrajii.

Bratele lui s-au napustit asupra mea, buzele sale lipindu-se de crestetul meu.

-Veti fi bine, va promit! Spune si-mi cuprinde fata in palme uitandu-se in ochii mei. Incearca te rog sa nu te pierzi din cauza fricii, fi tare pentru Edward, spune iar eu cu lacrimi in ochi il aprob.

M-a luat de mana si m-a tras dupa un copac, privind la fiecare pas in toate directiile asigurandu-se ca nu e nimeni prin preajma.

-Vreau sa merg sa verific casa. Vreau sa ma asigur daca e cineva acolo, spune si imediat dau din cap in semn negativ.

-Nu, nu ma lasa singura aici. Te rog, nu, spun repede, iar doua lacrimi se preling pe obrajii mei.

-Trebuie, altfel...

Am tipat cand o persoana s-a alaturat langa Harry tinand un pistol la tampla lui, urmand un alt tipat cand am simtit acel metal rece presat de tampla mea.

-Ce faceti aici, dragi porumbei? Intreaba ranjind cel ce-l ameninta pe Harry.

Am inceput sa tremur si sa plang puternic de spaima si frica incat abia il mai puteam tine pe Edward in brate.

-Taci sau iti zbor creierii, zice o voce din spatele copacului apasand metalul de tampla mea.

M-am uitat speriata la Harry care nici el nu parea atat de linistit. Toata aceasta frica si teama s-a transmis si la Edward, deoarece incepuse sa planga, scancetele lui fiind foarte puternice.

-Potoleste-ti bastardul sau o fac eu, spune barbatul ce continua sa apese pistolul pe tampla mea.

-Sa nu indraznesti sa-mi mai numesti copilul asa, nenorocit jegos! Striga Harry vrand sa tabare pe el, insa arma indreptata spre el l-a oprit.

Am oftat abtinandu-mi lacrimile, legandu-l pe Edward incercand cu greu sa ii potolesc scancetele.

Cu cateva cuvinte linistitoare soptite la urechea lui a adormit.

-Acum da-l pentru a nu-l rani. Doar nu vrei asta, nu? Spune si brusc ma trezesc ca-mi ia copilul din brate.

-Da-mi-l! Am tipat spre el insa am inlemnit in acel loc cand am vazut pistolul apropiindu-se de fetisoara ingerasului meu.
-Te-ai potolit? Bun, stii ce iti convine si ce nu, spune uitandu-se cand la mine cand la Edward.

-Te rog da-mi-l, fac orice, am spus si am pufnit in plans, implorandu-l pe nenorocitul din ochii mei sa-mi dea copilul.

-Orice? Intreaba ranjind si vad cum il pune pe Edward jos pe iarba langa un copac. Atunci sa-ti arat ce inseamna la mine "orice".

Inima mea a uitat sa mai bata cand i-am auzit cuvintele, oxigenul parca nu mai voia sa-mi alimenteze plamanii.

S-a apropiat de mine, inca tinand pistolul in mana, eu ramanand la fel, stana de piatra.

Si-a ridicat mana sa-mi atinga fata, insa mi-am intors capul nevrand sa fiu atinsa de un jeg ca el.

-Sa nu indraznesti sa te atingi de ea, nenorocitule! Sa nu indraznesti! Striga din toti plamanii si icneste cand primeste o lovitura la picioare, fiind acum asezat in genunchi.

Our love is strong |1|&|2|Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum