Our love is strong |1|&|2|

Forever Strong ~ Capitolul 23

*Mi-a fost dor de tine!*

Spatele imi era tot amortit, iar pielea de pe el simteam cum ma arde exact ca si cand cineva pusese benzina pe el apoi aruncase un chibrit. Ma infiora gandul ca as putea sa mai trec inca o data peste toata acea tortura de aseara, dar pana la urma vreau sa indur asta decat sa-mi las corpul badjocorit de nu stiu cate persoane.

-De cate ori ti-am spus ca nu e de joaca cu el, Evelyn? Vocea lui Abby imi facu ochii sa se deschida si sa privesc spre ea. Era deja dimineata, iar la cat de greu trecuse noaptea in care nu inchisesem un ochi ma simteam exact ca un zombie.

-Nu stiu daca m-am facut inteleasa sau nu, dar repet: nu am de gand sa ma culc cu nimeni in acest...bordel, zic scarbita si-mi misc corpul, dezmortindu-l. Ma incrunt din cauza durerii, insa tac si indur totul.

-Si ce ai sa faci? Ai sa-l lasi sa te bata asa pana nu o sa mai ai piele pe spate? Sau pana o sa mori? Spune ea incruntata. Nu poti sa faci asta, Evelyn!

-Ba da! Chiar pot! Pentru ca nu am de gand sa-mi vand corpul! Nu intelegi?! Eu in viata asta m-am culcat si ma voi culca cu un singur barbat! Spun si-mi ingrop fata in perna cand imagini din acea noapte in care Mark tragea ca un nebun de hainele mele mi-au tulburat mintea.

-Esti virgina, Evelyn? Intreba o fata a carui voce mi-era straina.

Chicotesc usor si-mi ridic capul dintre perne cu un micut zambet in coltul gurii, privindu-le pe toate.

-De fapt, sunt mama! Spun iar fetele lor erau de milioane. Ramasesera asa confuze toate, privind lung spre mine.

-Nu pot sa cred! Suspina aceeasi fata uitandu-se uimita la mine, dupa care zambi radiant.

-Esti sigura ca nu se trage de la ce s-a intamplat aseara? Cum naiba sa ai un copil? Si arati asa? Suspina Abby facandu-ma sa chicotesc.

-Sunt sigura ca am indurat multe in trei ani de zile, spun si alt val de sunete uimite se auzira.

-Ai un copil de trei ani, concluziona o fata.

-Da, am un baietel de trei ani. Il cheama Edward, zic si zambesc doar imaginandu-mi-l cum chicoteste cand ma vede si fuge spre mine punandu-ma sa-l ridic in picioare, iar buzele sale se lipesc de obrazul meu, eu copiindu-o gestul.

-Asta inseamna ca ai si un sot, spune Abby la fel de uimita.

-Urma sa ne casatorim peste trei luni. Mark m-a rapit cand aveam petrecerea de logodna. Zic si incerc sa ma ridic in fund scancind usor.

-Ai grija, sopti Abby si ma ajuta sa ma ridic in fund pe pat.

-Pai si el te stia sau cum? Pe noi nu ne-a luat asa, vorbi o alta fata.

-Sa zicem ca sotul meu si el nu sunt foarte buni prieteni, soptesc deoarece simteam cum spatele meu e in flacari si abia de mai puteam sa stau de durere. La dracu, nenorocitul ala nu stie ce e aia mila!

-Ala e un animal! Cum poate sa faca asta? E un nenorocit, spune aceeasi fata de ieri care plangea.

-De asta vreau ca voi sa nu patiti ceva, spune Abby uitandu-se la fiecare in parte.

-Poate voi puteti, sunteti mai puternice, insa pe mine nu ma tine inima sa-l insel intr-un mod atat de josnic! Nici daca e vorba de viata mea! Spun strambandu-ma de durere in timp ce ma ridicam in picioare.
Vreau sa merg pana la baie, insa ma opresc brusc cand aud usa deschizandu-se in spatele meu. Nu ma intorc, raman pe loc cu o mana pe spatele meu si una sprijinita de perete.

-Hei, fetelor! Am venit, asa cum v-am promis! Si am niste planuri pentru voi azi! Mega geniale!

Acea voce! Acel chitait enervant care imi provoaca greata doar auzindu-l imi ridica parul pe maini. Ma intorc imediat iar fata ei de tarfa sari in ochii mei, facand-o sa ma priveasca cu ochii mari.