Si din nou spaima domina corpul roscatei.
Privea tavanul cu lacrimi in ochi, mainile lui JongIn fiind asezate cu grija pe mijlocul iubitei sale.
Mintea ii fugise,pentru o secunda,din nou la sora ei. Nu stia daca e bine,nu stia unde e si ce face, nu stia absolut nimic. Pur si simplu a disparut din viata ei,lasand doar un bilet.
Era constienta ca ii pare rau de tot ce facuse, stia prea bine, dar nu trebuia sa o lase singura.
- Iubito, nu vrei sa mananci ceva?
- N-nu.
JongIn ofteaza,ridicandu-se in fund si privind-o in ochi.
- Min,imi pare rau ca nu am putut avea grija de tine aseara.
- Nu este vina ta. Eu am vrut saa ies cu Kath pana afara,asa ca nu te mai invinovati.
O saruta scurt pe buze, coborand jos.
Isi pune o cana de cafea, luandu-si pachetul de tigari si iesind pe balcon. Aprinde una, tragand fumul in piept,continuand asa pana o termina.
- Sa nu te mai prind ca fumezi.
Il priveste incruntata luandu-i pachetul de tigari si dandu-i un cot in stomac.
- Iubito,fumez de mic.
- Dar acum o sa te lasi.
🌟🌟
Pe de alta parte, Yuno nu face atat de bine. A ajuns tocmai in America, fiind angajata la unul din barurile lui Chanyeol.
Era batuta de fiecare data cand nu accepta propunerile lui sau a altor prieteni.
-Yuno! Adu' aici o sticla de Jack Daniel's si 4 pahare!
Ii spune Chanyeol dur,aceasta ascultandu-l.
Isi musca buza de jos cand se apropie de masa,lasand totul pe masa si intorcandu-se,vrand sa plece.
- In seara asta o sa ai treaba cu Minseok. Toata noaptea!Ai inteles?
- D-da...
Se indeparteaza de masa,lasand cateva lacrimi sa-i curga pe obraji.
- Nu mai rezist,Hana! Nu mai pot in felul asta. In seara asta o sa fug.
Ochii prietenei sale se maresc instant cand aude vorbele lui Yuno.
- Ce? Ai innebunit? Chanyeol o sa te caute si in gaura de sarpe doar ca sa se razbune pe tine!, sopteste, privind-o ingrijorata.
- Mi-a dat treaba cu Minseok,cine dracu' o mai fii si ala, pentru toata noaptea! Ce scuza sa mai caut acum,Hana? Hai si tu cu mine. O sa ne intoarcem in Korea.
- Nu stiu ce sa zic.
- Haide! Acolo nu se mai poate intoarce la cate a facut si daca a evadat din puscarie.
- Bine.
Yuno rasufla usurata,imbratisand-o.
-Yuno,stiu o iesire... doar ca este prin subsol. La ora 17:00, nu va mai fi nici un paznic pana la 17:30. Deci avem doar jumatate de ora sa fugim din acest infern. Mai sunt 10 minute.
- Merg sa-mi iau telefonul de sus. Ma intorc si plecam.
Paseste pe scari apasat, rasufland din ce in ce mai ingreunat. Incepe usor sa tremure,mici picaturi de transpiratie rostogolindu-se de-a lungul fetei. Isi recupereaza telefonul,revenind din nou jos langa Hana. O priveste cat de incurajator putea. O mai imbratiseaza inca o data,zambindu-i.
- Este momentul, spune Hana privind catre ceasul de pe perete.
Coboara amandoua subtil in subsol, privind intr-o parte si in alta daca nu este cineva. Norocul lor,paznicii deja erau plecati.
- Yuno.. pe aici,spune soptind, indreptandu-se catre un perete doar cu arme. Ia un pistol,nu se stie ce intampinam afara.
Zis si facut. Dupa ce iau doua pistoale, se apropiasera de iesire. Hana deschide usor usa,aceasta scartaind.
- La naiba! Sopteste, deschizand-o repede.
- Fugi Yuno! Fugi! Tipa,trandind usa inapoi si departandu-se de acea cladire.
Zgomotul usii se auzira pana sus,Chanyeol incruntandu-se.
- Chen, doamne fereste sa fie ce cred eu ca este!
Se ridica nervos de la masa indreptandu-se spre bar in cautarea fetelor. Urca sus,dar nici urma de ele.
- Idiotule,daca nu le gasim, o sa te omor cu mana mea!
Tipa,urcandu-se cu Chen intr-o masina,pornind prin padure.
Asta era cel mai rau,cladirea era facuta intr-o padure departe de oras.
-Yuno, o sa ne prinda.
- Nu! Nu o sa ne prinda nimeni!
Amandoua continuau sa fuga,pana cand sunetul unei masini le facura sa se opreasca.
- Yuno..
- Shh..
O ia de mana, amandoua ascunzandu-se dupa un trunchi de copac.
- Chiar credeati ca o sa puteti pleca asa usor?
____________________________
#Needitat.
