*Porneste melodia , este cea pe care o asculta Eva*
Soarele puternic mă lovește brusc în față.Mă holbez prin jur în timp ce o aștept pe Amber ,dar văzând că nu apare ii las un mesaj in care o anunt ca am plecat si ca ne vedem la ore.
Mereu Amber intarzie si sunt nevoita sa o astept chiar si cate 45 de minute .Ea este genul de fata dichisita care nu ar indrazni sa iasa din casa fara o unghie facuta perfect sau fara fond de ten.Amber e o persoana tare dificila,dar o iubesc si inseamna totul pentru mine chiar si asa.
E destul de cald afara asa ca hotarasc sa merg pe jos avand in vedere ca nu stau prea departe de scoala ,in jur de 15 minute lejer.
Imi bag castile in urechi si imi vad de drum in timp ce caut prin playlist-ul meu cu piese favorite o melodie care sa imi faca ziua mai buna.
O stare de melanconie ma cupride si ramasite de ganduri imi trec prin cap in timp ce melodia Story of my life ruleaza in castile mangaindu-mi timpanele datorita vocilor de inger ce rostesc atat de divin versurile care practic te fac sa te pui intr-un colt si sa plangi doar pentru ca sunt cantate de idolii mei,sunt o obsedata de aceasta trupa.
Stau totusi si ma gandesc..care e de fapt povestea vietii mele? Cu totii avem cate o poveste ,altii sunt copii de presedinti,altii de regi ,si uite-ma pe mine care am viata monotona a unei batranici,tot ceea ce fac e sa mananc sa dorm si sa merg la liceu.
Sa va spun despre mine :Ma numesc Eva Waterson,am 18 ani si sunt in clasa a 12 a ,am o viata tare plictisitoare si locuiesc in Seattle ,un loc destul de frumos as putea spune .Poate in alte circumstante l-as fi adorat si as face foarte multa reclama pozitiva orasului in care locuiesc ,insa nu este orasul natal,am fost obligata de mic copil sa vin aici.
Parintii mei s-au desparit cand aveam in jur de 6 ani, iar eu am ramas cu mama mea ,in timp ce tatal meu este ...ei bine ,habar nu am unde este sau ce face si nu ca mi-ar pasa ,nu am nevoie de el ,atunci cand aveam nevoie de prezenta masculina in viata mea tatal meu nu a fost acolo pentru a mi-o oferi.
Am locuit in New York cand parintii mei erau impreuna , dar dupa ce s-au desparit eu cu mama am venit aici,in Seattle unde am cunoscut-o pe cea mai buna prietena a mea ,Amber pacostea ce imi distruge somnul mereu.
Cum spuneam,viata mea este una tare plictisitoare.Dupa cum spuneam ,dorm ,mananc si merg la liceu.In rest ies cu Amber pentru ca practic ma taraste dupa ea sa facem chestii gen cumparaturi sau porcarii de genul.
Recent eu si fostul meu iubit Andrew ne-am despartit ,si dupa cum spuneam
nu pot spune ca sufar insa nici atat de fericita nu sunt,recunosc ca in primele zile tot ce faceam era sa bocesc si sa mananc intr-un colt de camera , dar slava cerului,Amber a fost acolo pentru mine si mi-a explicat despre faptul ca baietii se hranesc cu lacrimile si suferinta fetelor, acest lucru sporindu-ma sa imi revin si sa imi amintesc faptul ca nu este prima oara cand Andrew strica totul.
Eram prinsa in gandurile mele cand m-am ciocnit de un trup solid si fara sa stau sa ocolesc,cea mai buna solutie a fost sa stau sa imi impartasesc gandurile cu trotuarul din fata scolii.
"Ai face bine sa te uiti pe unde mergi."Aud o voce groasa si ragusita ,mai apoi urmand sa isi intinda mana in jos pentru a ma ajuta sa ma ridic
"Uhm..mulțum-.."Spun timid ,dar îngheț în secunda când privesc persoana din fața mea.
"Tu!"
CITEȘTI
Attention! Harry is coming
FanfictionT-tu ma iubesti?" Intreb si strang din ochi asteptand un raspuns. "Nu." Imi raspunse el simplu. * Imi sterg lacrimile de pe obraji si privesc la fel ca in fiecare zi catre ingerul meu, care isi odihneste capul in poala mea .
