Obsesie sau nu?

12.2K 962 25
                                    

Harllow avea dreptate. Reuşise să întoarcă scorul şi să fim la egalitate.

Nu conta asta.

Tot ce conta în acest moment, era faptul că Harllow îmi zâmbea. Conştientă de faptul că nu îmi zâmbea menit să mă cucerească, ci zâmbetul acela victorios.

Din nou, pentru mine nu conta asta. Harllow zâmbea, iar eu simțeam că mă topesc încet-încet, chiar dacă eram udă din cap până în picioare şi dârdâiam de frig.

— Credeai că nu îmi voi da seama?

M-am cutremurat! Pentru că zâmbetul îi pierii şi acum maxilarul îi era încordat. Era nervos, iar eu căzusem iar pradă mirajului său. Mi-am strâns geaca udă pe mine, dar asta a fost o idee proastă pentru că dinții au început să îmi clănțăne în gură.

— Ce vrei, Harllow?

Am rostit cu o voce răguşită şi nesigură, determinându-l pe Harllow să facă paşi spre mine. Dârdâind de frig şi neştiind ce vrea să facă am început să fac câte un pas în spate, în timp ce Harllow înainta spre mine. Nu am apucat să fac decât doi paşi, pentru că spatele meu a făcut contact cu trunchiul dur al copacului din spatele meu de care uitasem cu desăvârșire.

Lui Harrlow nu îi păsa de faptul că eram udă şi că îmi era frig. Din nou, eram prada ochilor lui negrii, acel negru gotic care îmi crea frică în corp şi care îmi făcea inima să îmi bată cu putere. Mă simțeam vrăjită de el şi uitasem că în jurul nostru mai sunt persoane care asistă la scena asta. Nu îi vedeam, pentru că eu continuam să mă uit în ochii lui Harllow, încercând să desluşesc ceva, dar le simțeam privirile ațintite spre noi.

— Ți-am spus să nu mai stai în preajma mea, îmi şopteşte seducător şi am scos un geamăt mic involuntar. Inima îmi bătea iepureşte şi corpul meu intrase în convulsii. Te joci cu focul, Mabel, şi vei risca să te arzi.

Ceea ce el nu ştia era faptul că eu ardeam deja prin interior. Numele meu rostit de buzele lui a izbucnit în mine un război de sentimente şi stoluri de fluturi. Cunoscusem atâția băieți până la vârsta mea, care mai de care mai arătoşi, dar Harllow era întruchiparea frumuseții divine. Aş fi în stare doar să stau să îl privesc şi să îi mângâi linia maxilarului încordat. Aş fi fost în stare să mă dăruiesc lui şi să îl las să mă poarte pe culmile plăcerii.

   S-a apropiat de mine, punându-şi mâinile de o parte şi de alta a copacului, luându-mă prizonieră.

— De ce nu mă placi? I-am şoptit atât de încet şi Harllow şi-a unit sprâncenele în semn de confuzie. Voiam un motiv clar, care să mă facă să înțeleg de unde ura asta nemărginita față de mine.

Aşteptam cu sufletul la gură să îmi răspundă, dar Harllow continua să tacă şi începu să respire greoi. Mărul lui Adam se mişca în sus şi în jos cu o viteză rapidă, iar ochii negrii deveniseră mai strălucitori ca niciodată.

Mi-am ridicat uşor mâna cu scopul de a-l atinge, dar am scâncit când Harllow o cuprinsă cu o brutalitate, strângându-mă de încheietură. Mă durea, dar în același timp atingerea lui îmi creau fiori.

— Să nu îndrăznești, îmi spune pe un ton poruncitor, săgetându-mă din priviri.

Mi-a dat drumul brusc la mână, plecând iute de lângă mine. Îmi masam încheietura privind cum silueta lui dispare din raza mea vizuală. Îmi venea să plâng, să urlu după el, dar ştiam că nu voi face altceva decât să pun paie pe foc.

— O, Doamne, hai acasă, vei răci!

Am simțit mâna prietenei mele cuprinzându-mi brațul, dar nu puteam să îmi iau ochii de la Harllow acum dispărut din raza mea vizuală. Lean mă trasă uşor şi mă urnisem de pe loc sub îndrumarea ei. Nu am salutat pe nimeni, fiind prea obosită psihic din cauza a ceea ce tocmai se întâmplase. Continuam să tac, auzind doar oftaturile prietenei mele.

Am intrat amândouă în casă şi Lean m-a băgat direct în baie. M-a ajutat să mă dezbrac de hainele ude şi mi-a făcut semn să intru în cadă. Am făcut contact cu apa fierbinte, simțind cum corpul meu începe să îşi preia funcțiile normale şi mi-am ghemuit genunchii la piept. Mi-am sprijinit fruntea de genunchi şi am dat frâu lacrimilor.

***

Vremea de afară se răcise considerabil, iar eu am căzut pradă gripei. Imediat după acel incident, am răcit brusc şi am avut temperatura corpului ridicată vreo două zile la rând, obligându-mă să stau în pat, sub pătură şi înconjurată de şervețele nazale.

Lean m-a îndopat cu ceaiuri calde şi pastile pentru răceală, dar asta nu mă făcea să mă simt mai bine. Febra îmi scăzuse, dar nasul încă îl aveam înfundat.

— Of, Mabel, în ce ai intrat?

Pe lângă gripa care mă ţinea la pat, trebuia să mă confrunt şi cu amintirea acelei zile. Curiozitatea s-a transformat treptat într-o uşoară obsesie. Lean mă privea compătimitor. Mi-am afundat nasul în pătura moale şi am închis ochii, în speranța că voi putea să alung chipul lui. Trecuse câteva zile de când nu l-am mai văzut şi simțeam că înnebunesc. Nu am mai plâns, dar am continuat să mă gândesc la el.

Îmi era teamă că toate stările astea să nu mă aducă în pragul nebuniei. Mă simțeam precum o obsedată după Harllow si tânjeam după el. Voiam să îmi vorbească şi să îmi spună ceva. Ceva care să mă facă să îl înțeleg.

Voiam doar să mă dorească aşa cum eu îl doream. Şi toate secretele noastre să se contopească unele cu altele, aducându-ne cât mai aproape unul de altul.

Îmi cer scuze pentru capitolul acesta scurt şi pentru întârziere. Sper că v-a plăcut şi că nu v-am dezamăgit.

Ca de obicei, vă pup şi nu uitați de vot.

😘😘💜

Trișorul Where stories live. Discover now