Aş putea...

10K 931 70
                                    


— Cum te simți, Mabel, azi?

Doctorul care a avut grijă de mine se află în salonul meu pentru un control de rutină. Am reuşit să dorm liniştită azi-noapte, dar tot mai simt durerile care mă jenează.

— Parcă m-a lovit un tir, îi răspund zâmbind, domnul doctor făcând acelaşi lucru.

— Să vedem pulsul inimii, îmi spune şi lipește ceva rece în dreptul inimii mele. Ascultă câteva secunde în chestiile din urechi de care n-am habar cum se numesc şi se retrage de lângă mine, notând ceva în fişa mea.

— E totul bine? Îl întreb şi aprobă din cap.

— Da, mai trebuie să îți fac un set de analize acum că te-ai trezit din somnul adânc. Apoi vom vedea.

— Când voi putea pleca?

— Nu pot să îți dau un răspuns plauzibil acum. Totul depinde de tine cum vei evolua.

Aprob tăcută din cap, aranjându-mi mai bine cămașa pe mine. Gem uşor când simt o uşoară lovitură cum îmi străpunge capul şi doctorul îmi întinde o pilulă şi un pahar cu apă.

— Poftim, îți va mai diminua din durere.

Înghit pastilă şi aşez paharul pe noptiera de lângă mine exact când Lean bagă capul pe uşă.

— Se poate?

— Da, tocmai ce am terminat. Să nu te oboseşti mult, Mabel, mă dojeneşte doctorul şi îi zâmbesc. Îmi aduce aminte de tata şi realizez că nu a venit să mă viziteze până acum.

Doctorul plecă şi Lean se aşează pe pat lângă mine. Îmi zâmbește şi îmi mângâie mâna.

— Cum mai eşti?

— Bine, îi răspund îndoielnic. Sunt bine!

Lean îşi muşcă subtil buza de jos. Privește mâinile noastre şi pare că se gândește la ceva.

— Cât am dormit? O întreb şi mă aşez mai bine pe pernă.

— O săptămână, răspunde oftând. Am crezut că te va prinde Crăciunul dormind.

Eram şocată să aud timpul în care corpul meu a căzut într-un somn adânc, dar şi de faptul că sărbătoarea de Crăciun era aproape.

— Am dormit ceva, încerc să glumesc şi Lean chicoteşte. Ai vorbit cu mama?

— Foarte puțin. Cea mai mare parte a timpului ne-am ocupat-o făcându-ne griji de starea ta. Nu mi-a stat capul şi la trecut.

— Tata nu a venit deloc?

— Nu.

Am oftat.

— Ce-am pierdut cât am dormit?

— Nimic nou, răspunde dând din umeri. Am stat toți aici, aşteptând să revii printre noi.

Din nou, Harllow era inclus în colectivul care şi-au făcut griji pentru mine şi mi-am adus aminte de faptul că trebuia să aranjez cumva situația dintre noi, oricare ar fi ea.

— Lean, Harllow mai e pe hol? O întreb temătoare de un răspuns negativ. Aprobă din cap şi mi-am muşcat buza în încercarea de a-mi abține zâmbetul care mi se formase la răspunsul ei afirmativ.

— Vrei să îl chem? Mă întreabă şi aprob scurt din cap.

— Eşti sigură?

 — Da, îi răspund sfioasă.

Lean se ridică şi îmi zâmbi încurajator, ieşind. Am tras câteva guri de aer şi mi-am făcut de câteva ori vânt cu mâinile. Uşa s-a deschis încet şi am văzut întâi piciorul lui, apoi pe el în toată splendoarea lui. Aceeași statură impunătoare care îmi face inima să bată. Aceeași privire plină de scântei care îmi creează noduri în stomac.

Acelaşi Harllow.

Încerc să marchez un zâmbet şi mă fâstâcesc sub cearceaf când paşii lui se opresc în dreptul patului meu.

— Lean mi-a spus că m-ai chemat.

Mă cutremur la auzul vocii sale răguşite şi nu fac decât să aprob din cap. Îmi cobor privirea şi îmi fac de lucru jucându-mă cu degetele pe sub cearceaf. Se aşează pe partea goală de pat şi privește podeaua, evitându-mi privirea.

— Harllow...

Îşi ridică privirea spre mine şi înghit în sec când ochii lui negri scânteiază jucăuș. Încep să respir greoi şi îmi pocnesc nervoasă degetele.

— Te simți bine? Mă întreabă şi îi zâmbesc.

— Da, mult mai bine.

Pare mulțumit de răspunsul meu şi pentru prima oară de când a intrat în salon, zâmbește.

- Mă urăşti?

Zâmbetul îi pieri şi acum mă privește în ochi direct. Îmi conectez şi eu ochii în ai lui şi îmi simt buzele uscate.

— Nu, Mabel, răspunde surprinzător de calm. Nu aş putea face niciodată asta.

Tonul vocii sale îmi ridică părul de pe mine şi îmi simt mâinile transpirate de emoție.

— Atunci, ce-ai putea să îmi faci? Continui să îl întreb, cu o voce pierdută şi rămân blocată când Harllow se ridică şi se apropie de mine periculos de mult.

— Aş putea să îți fac multe, îmi şopteşte seducător şi am gemut scurt.

Buzele lui erau la o distanță milimetrică față de chipul meu, iar aerul cald din cavitatea lui îmi furnică pielea.

— Aş putea să te sărut până când ai rămâne fără aer. Aş putea să îți iau aerul şi să ți-l redau, luând-o de la capăt. Aş putea să îți mângâi pielea fină şi îți ascult vibrațiile din corp din cauza atingerilor mele.

Am închis ochii, gemând iar. Am înghițit zgomotos în sec şi mi-am trecut limba peste buze pentru a la umezi. Harllow înghiți în sec, continuând să îmi sufle căldură pe chip.

— Aş putea să îți sărut fiecare părticică de piele şi să îți simt aroma din fiecare centimetru de piele. Aş putea să îți şoptesc cuvinte seducătoare la ureche şi să te înfiori la fiecare şoaptă.

— Harllow, îi şoptesc numele şi deschid ochii brusc. Intensitatea ochilor săi era atât de profundă încât începea să mă sperie.

— Mabel, îmi şopteşte numele într-un mod senzual care mă făcea să înnebunesc. I-am privit buzele, el privindu-le pe ale mele.

Şi atunci, totul a răbufnit.

Buzele lui le-au atacat pe ale mele cu o foame greu de descris în cuvinte. Nu am avut timp de reacție, începând să asist la un sărut flămând. Gurile noastre se întreceau ca la un maraton, iar limbile noastre dansau un dans haotic. Am gemut amândoi zgomotos, continuând să ne luptăm pentru supremație. Aerul începuse să devină insuficient, dar nu îmi doream sub nicio formă să cedez.

Palmele lui mi-au cuprins obrajii înfierbântați şi am icnit când dinții lui mi-au muşcat buza de jos. Am gemut iar, şi profitând de asta, am reuşit să trag o gură de aer, apoi să îmi înfig brutal mâinile în părul lui.

Harllow s-a desprins brusc de mine, respirând greu. Buzele îi erau umflate din cauza sărutului nostru furtunos, iar ochii încă îi ținea închiși.

— Harllow, şoptesc cu vocea răgușită şi instant ochii lui s-au deschis, arzându-mă cu privirea.

— Asta aş putea să îți fac, Mabel, îmi spune şi îşi lipsește fruntea de a mea. Asta şi încă multe alte lucruri. Trebuie doar să mă laşi să îți fac toate astea.

O lacrimă mi s-a scurs pe obraz şi Harllow mi-a îndepărtat-o cu degetul.

— Lasă-mă să intru în viața ta, Mabel!

Uh, uite că a venit şi sărutul mult aşteptat 💜💜

Sper că v-a plăcut 😇 Nu uitați de vot şi de o părere.

Pupici 😘😘😘

Trișorul Όπου ζουν οι ιστορίες. Ανακάλυψε τώρα