Întâlnirea lui Lucy

2.5K 103 5
                                    

N-Ai o voce minunata .

-Multumesc *inrosindu-ma*

        Profa incepe sa ne vorbesca despre cantareti faimosi si ca au fost ca si noi , simplii adolescenti care aveau vise mari si care au crezut in ei si si-au implinit visul . Au avut incredere in ei si au fost sustinuti de prieteni , dar mai ales de familie .

       Eu nu voi putea sa ajung niciodata ca ei . Eu nu am incredere in mine , imi e teama , teama sa nu dau gresi. Daca nu ma ridic la inaltimea asteptarilor ? Daca voi uita versurile melodiei si apoi toti vor rade ? Totul e posibil . A da , si mai e si tracul meu de scena .

Azi nu stiu cum dar am putut canta in fata clasei , ma uitam in ochii lui Niall si nu imi era teama de parerile celorlalti .

       Dar cea mai mare problema sunt parintii . Ei nu vor sa diu o cantareata amarata care sa se " lălăie " toata ziua si sa calatoreasca tot timpul si sa isi neglijeze familia . Si stiu , as putea face asta pe ascuns , asa cum fac cu acele cursuri de canto de care ei nu stiu .

      As vrea sa le spun tot ce simt , si sa ma inteleaga si sa ma sustina in ceea ce fac , asa cum face bunica . Bunii e cea mai tare . A avut mereu grija de mine , de cand m-am nascut . De cand am iesit din spital , cred ca aveam 5 zile , ea m-a tinut in brate si m-a ocrotit . O iubesc mult . Ea ma intelege perfect .

        Simte cand sunt trista ,si imi aduce un zambet pe buze . E genul de bunica care oricat de tare ai supara-o ea te v-a ierta mereu . Luna viitoare e ziua ei , 13 februarie , inainte de Valentine's day , si in aceiasi luna cu mine . E destul de batrana va implinii 85 de ani . Mamaia , fica bunicii, are mare grija de ea .

        Le iubesc enorm pe amandoua , dar bunii ma intelege cum nimeni nu o face . Ma sprijina in muzica , si asteapta mereu sa ii cant ceva , iar zambetul ei dupa ce ii cant imi umple sufletul de bucurie .
Sunetul clopotelului ma trezeste la realitate .
            Acum aveam o ora libera , asa ca hotarasc sa merg in camera . Ies din clasa si merg afara , era frig . In parcare aud o voce cunoscuta strigandu-ma .

H-Anna! Stai !

-Ce vrei ?*plictisita*

    Ma intorc si vad o masina neagra in fata mea . Geamul se deschide si il vad pe Harry .

H-Unde mergi ?*ranjind*

-La apartament
.
H-Intra , te duc eu
.
-Nu mersi , merg pe jos .

H- Daca mergi pe jos vei racii , e frig.

- De cand te intereseaza pe tine sanatatea mea ?

H-Pai , daca imi aduc bine aminte suntem colegi de camera . Si nu vreau ca tu sa racesti pentru ca voi racii si eu . Acum hai , urca .

       Daca stau bine si ma gandesc Harry avea dreptate . As putea racii si nu vreau asta .
       Eram imbracata subtire si acel tricou scurt nu-mi tinea de cald . Danielle m-a adus la scoala si in masina ei era cald si bine .Ezit pentru un moment , dar apoi intru in masina .
         Harry ranjeste , fiind cel care castiga . La radio se aude o melodie care imi place mult si incep sa o fredonez , Harry zambind . In 5 minute ajungem la campus . Ies din masina iar cand ma intorc sa-i multumesc acesta deja accelerase si placa .

         Oftez si merg in apartament . Cand deschid usa sunt uluita de ceea ce vad . Paturile erau facute si totul aranjat . Eu nu-mi facusem patul dimineata . Inseamna ca Harry a facut ordine . Ce dragut .
       Nu mai gandi asta Anna , nu e dragut , doar ai vazut ca e plin de tatuaje , asta nu e dragut . El e rau , un baiat rau , un demon , iar tu , tu esti un inger inocent care nu ar face rau nici unei furnici .

Colegi de  cameră Where stories live. Discover now