Sister & Brother[1D Story]

Capitolul 3

Din perspectiva lui Liam

Nu am cum sa am o alta sora. Cum e asta posibil? Desigur ca analizele spun altceva, dar daca nu sunt adevarate? Ea are 19 ani deci e mai mica decat mine cu un an si nu am vazut nici macar o poza cu ea, decat cu mine, Ruth si Nicola. Mama nu mi-a spus niciodata ca ar mai fi avut un copil, mereu mi-a spus ca eu sunt cel mai mic.

Singura persoana care imi poate confirma acest lucru este mama,asa ca am sunat-o imediat.

-Buna mama! spun fara sa stiu cum sa incep.

-Buna puiule, esti bine? Anne mi-a spus ce s-a intamplat, Harry i-a spus.Stiu ca nu ti-a stat capul sa ma suni si nu vrei sa ma ingrijorez, dar vreau sa stiu ce se intampla cu tine.

-Mama eu mai am o sora? am intrebat-o fara sa ezit si fara sa ii raspund la intrebare caci chiar nu stiam ce simpt in momentul acesta.

-Liam, ce....ce tot spui acolo?

-Mama vreau adevarul, am analizele chiar in fata mea care imi confirma acest lucru. spun pe un ton usor nervos

-Cum?...... este tot ce imi raspunde si o aud cum incepe sa planga

-Mama, ea e fata care a fost injunghiata, cand am fost atacat. lacrimile imi apar in ochii, acum constientizand ca sora mea era la un pas de moarte si putin probabil as fi stiut de existenta ei. Acum mama a inceput sa planga mai tare cand a auzit ce i-am spus.

-O Dumnezeule......cum se simte? este grav? spune-mi te rog ca este bine....

-Da, era sa intre in coma, dar acum a trecut de pericol.

-Vreau sa o vad.....cum arata?....cum s-a descurcat pana acum?....a avut o viata buna? 

Mama imi punea intrebari multe si sincer nu stiam sa raspund concret la nici una, si la faptul ca vrea sa o vada nu stiu ce sa zic, pun pariu ca nici ea nu stie nimic si sa se trezeasca cu 2 doi parinti si 3 frati mai mari nu poate fi usor mai ales in situatia asta. Eu tocmai am aflat de sora mea mai mica si sunt complet depasit de situatie.

-Nu cred ca este o idee buna.......ea nu stie ca sunt fratele ei si aducandu-va pe voi aici ar complica situatia.Lasa-ma pe mine sa vorbesc cu Vanessa si sa o pregatesc oarecum pentru intalnirea voastra, si asa ii pot povesti mai multe despre familia noastra.

-Numele ei e Vanessa? Deci i s-a pastrat prenumele?

-Da, asa se pare, numele ei compet e Vanessa Martin. Ce spui? Promit ca am sa te sun de fiecare data cand o vad.

-Cel putin o parte din nume.Da puiule,sunt de acord......presupun ca v-a avea nevoie de putin timp sa-si puna gandurile in ordine.....avand in vedere ca noi am crezut-o moarta.

-Poftim??? Cum adica moarta ce s-a intamplat?

-Oh......cand tu erai mic te-ai imbolnavit foarte rau,  cum noi ne concentram atentia pe tine, simteam cum imi neglijez fetele si nu vroiam asta. Asa ca fiind vara le-am trimis pe Ruth si Nicola in tabara, dar pe Vanessa nu o puteam trimite deaorece avea doar 2 anisori.Matusa ta Casedy si unchiul tau Jhon au fost mai mult decat incantati sa o ia si pe Vanessa cu ei.

-Casedy si Jhon, cei care au murit intr-un accident de masina?

-Da, in masina lor a intrat un tir dupa care masina a laut foc. Nu stiam ce sa fac, am simtit cum cerul a cazut pe mine,tot la ce m-am gandit era ca fiica mea sa fie bine.Cand am auzit ca Vanessa nu era in masina, am avut o mica speranta ca traieste si ca e bine.M-am dus acolo sa recunosc cadavrele si sa imi recuperez fiica, dar cei de acolo au spus ca la hotelul unde au stat nu e nici urma de fiica mea, doar hainele si cateva lucruri, iar politisti de acolo au declarat-o moarta.