8.Dizgratie

362 49 6
                                    

-Nu mai pot lucra asa! YoonGi , m-ai pus doar sa fac exercitii pentru maini la pian. Nu am mai compus sau cantat ceva de boala stie cand. Ce ceapa ai?
-Abi, incerc sa te fac sa ajungi la un alt nivel.
Eu si Jin am lasat legumele acolo si am mers sa vedem ce se petrece. YoonGi statea cu bratele incrucisate in timp ce Abi strangea niste partituri in mână. Nu pareau niciunul bine, nici nu aveam habar ce ar trebui sa facem.
-Abi, hai sa mergem sa bei un ceai de scorțișoară in timp ce vorbim cu calm despre asta, o lua Jin de umeri si o socase afară.
-Gaseste o scuza mai buna, o ti pe exercitii de aproape trei luni. YoonGi, nu poti sa continui sa fi asa.
-Asa cum?
-Te-ai inchis prea mult in tine, cum ai vrea sa te intelegem daca nici macar nu ne lasi?
-Nu las pe nimeni pentru ca nu mai vreau sa fiu ranit. Prefer sa ma priveasca asa, ca pe o scarba decat sa fiu fraierul mereu. Nu ai simtit niciodată asta?
-Nici de cum, a fost crescuta in puf si niciodata nu mi s-a refuzat nimic, spun ironic. YoonGi, cat de greu imi e, cat de ranita sunt, inima mea tot bate, sentimentele si dragostea sunt tot acolo.
-Chiar si asa moarta cum esti poti sa spui asta? Tu nu mai ai ce sa pierzi...
-Crezi ca nu mai am ce sa pierd? Chiar crezi asta?!m-am rastit la el. Nu stii nimic despre mine, judeci faraotiv! Nu te mai recunosc Min YoonGi!
Am iesit din camera, trantind usa si m-am dus in fosta mea cameră. Toate licrurile mele erau acolo, ba chiar si Nana. I-am dat micutei mancare si m-am trantit apoi pe pat si am liat chitara. Stateam turceste si priveam in gol in timp ce imi plimbam degetele pe corzi. Uram cat de mult am putug plange de cand am venit, uram ca sentimentele mele deveniseră mai puternice, se reflectau mai proeminent asupra personalității. "Love is not over" se facu auzita in timp ce ochii ma intepau, dar nicio lacrima nu se scurgea pe obraji. Aveam o limită ca toti ceilalți, chiar nu mai suportam sa plang pentru ceva ce nu mărită.
-Love is not over, over~
Am ridicat privirea, dar totul parea la fel, nimic nu era schimbat. Mi-am strans din nou ochii si l-am vazut, statea pe un scaun si batea din picior. Fredona melodia in ritm cu mine in timp ce privea o poza cu noi.
-Ji-Jimin, suspin si o lacrima imi aluneca pe obraz.
-El o sa fie bine, sunt cu ochii pe el. Tu pe de alta parte trebuie sa intelegi ca nu e usor pentru nimeni. Nu te-ai intors de mult si deja pe Suga l-ai rascolit, amintirile lui, mintea lui,  e mai praf ca inainte.
-Poftim?ma uit confuza la el.
-Nu pofti ca ti se apleacă. Uite, YoonGi nu o arată,  dar e clar afectat de tot ce se întâmplă. Poti alege calea grea si sa refuzi ceea ce simti acum si sa te tot agati de Jimin sau...
-Sa accept pur si simplu si sa ma arunc pe el?
-Nu am zis asta si nu ma gandeam la asta, dar daca asta vrei...
-In loc sa imi explici tu ai chef de glume, imi dau ochii peste cap.
-Acceptă,  e singurul sfat pe care ti-l pot oferi. Nu obti niciodată persoana pe care o cauti si care te caută,  am încercat.
-Ce vrei sa spui?ma uit surprinsa la el.
-Asta e ceva ce vei afla poate cu alta ocazie cand o sa intelgi de ce prefer lumea spiritelor,ofta si disparu.
Las chitara si ma uit prin lucruri, dau de telefonul meu si il pun la încărcat. Intru in dus si las apa calda sa imi elibereze mintea de tot ce e in jur. Cat timp stateam calmă,  sub apa calda si cu ochii inchisi am putut vedea un sir de actiuni derulandu-se. Am deschis ochii , dar erau incs in fața mea. Eram eu, eram insetata, stateam in camera la YoonGi, el tocmai ce iesise din dus si purta doar o pereche de pantaloni scurti. Statea pe marginea patului privindu-mă,  eu m-am aruncat asupra lui, dar cand sa vad mai multe imaginea a disparut. Nu stiam ce insemna asta, dar am oprit apa si am iesit din dus parca mai tulburata decat cand intrasem.
-Masa e gata daca vrei sa vii si tu, intra Jin la scurt timp dupa ce an iesit din dus.
-YoonGi mai e suparat?
-A spus ca nu vine la masă, ofta el.
-Ma duc sa vorbesc cu el, ma ridic si vin spre usa.
Am iesit in hol si mi-am indreptat pasii spre stânga,  avea camera ceva mai departe de a mea. Cand am batut la usa si el mi-a deschis era doar in boxeri, mi-am ferit imediat privirea si voiam sa plec. M-a prins de mana si m-a tras înăuntru,  inchizand usa in urma mea.
-YoonGi, cred ca am spus...
-E in regula, am exagerat.
-Amandoi am exagerat, adaug eu.
-Nalina, ai putea astepta putin sa imi fac un dus?
-S-Sigur, incerc sa privesc doar spre fata lui.
-Sau vrei sa vii cu mine?ranji.
-YoonGi, ridic o spranceana si imi incrucisez bratele.
-Nu e nimic ce nu ai mai vazut, rase si imi ciufuli parul.
-Vreau sa te intreb ceva.
-Spune, deveni serios.
-Ai spus sa nu fac sa para despre el, atunci despre ce vrei sa fie?
-Despre altceva, nu ai venit aici doar pentru el, mai ales cand stiai ca nu o sa poti fi cu el.
-Asa este, dar tot nu inteleg unde bati, ma incrunt la el.
Isi aseza mainile in jurul taliei mele si ma stranse in brate. M-a facut sa imi asez mainile pe pieptul lui dezgolit si sa il privesc in ochi.

Cortina A Cazut✔Where stories live. Discover now